• Data naşterii: 21.02.1951, Rm. Valcea.
• 1956-1958 Preşcolar la Grădiniţa nr. 2, educator doamna Caracaş, care îi remarcă talentul la construcţiile din cuburi. Primeşte în dar, de la educatoare, un pui de câine lup, căruia îi dă numele Cezar, şi pe care îl va creşte cu pasiune.
• 1958-1962 Elev la Şcoala nr.2 - Cetăţuie. În 1961 profesorul Gh Rusu-de atletism-de la Grupul Forestier, îl include în echipa regională de atletism-săritura la înălţime, copii.
De la 8 - 11 ani dirijează imnul RPR în clasele primare, zilnic, la începutul orelor; învăţătorul Constantin Iliescu, obişnuind să responsabilizeze copiii în funcţie de înclinaţii; la 11ani joacă (şi regizează, iată, altă iniţiativă a învăţătorului) în piesa de teatru „În împărăţia semnelor de punctuaţie” reprezentată la Palatul Culturii din Rm. Valcea şi Căminul Cultural din cartierul „Versail”, după ce, mai devreme dăduse reprezentaţii de teatru de păpuşi în faţa porţii locuinţei cu chirie, pe librete proprii, inspirate după piesa „Cipolino”, pe care o auzise la difuzor; păpuşile, fiind confecţionate chiar de el.
• 1961, la 10 ani, începe studiul violoncelului, la Şcoala de Muzică, cu Leca Morariu, apoi în particular, acasă, cu acelaşi profesor, iar dupa dispariţia acestuia, cu Theodor Geantă; în 1962 concertează pe scena Palatului de Cultură, în două solfegii - duo pentru violoncel de G. Dinicu - în dublu cu Titel Andreianu şi Constantin Dumitraşcu; violoncel 1 în orchestra simfonică a Şcolii de Muzică, dirijată de Teodor Geantă și mai apoi de Eugen Ciorăscu, în 1964.
• 1962-1963 Frecventează Casa Pionierului Râmnicu Vâlcea la cercurile de Aeromodele şi Teatru. Recită şi cântă în corul de copii; în 1963 merge în Tabăra de la Şanţuri, regiunea Braşov, în cadrul corului de copii al Palatului Pionierilor Bucureşti (actualul Palat Cotroceni).
• 1963-1970 elev la Liceul « Vasile Roaită » Râmnicu Vâlcea, Secţia Sportivă-Atletism.
În perioada şcolii generale şi liceului studiază în particular desenul cu Emil Ştefănescu (Cercul de desen de la Palatul Culturii), şi culoarea, cu Asvadurova şi Tatiana Brilianova (la domiciliul lor), Tatiana, fiindu-i şi profesoară de desen la liceu.
• 1965 - 1971 „Publică” desene şi poezii în revistele manuscris, particulare, realizate de Constantin Poenaru (Poe). La domiciliul acestuia organizează prima expoziţie de pictură şi desen (1965). C. Poenaru este coleg de şcoală, apoi ziarist la „Orizontul” Râmnicu Vâlcea, redactor şef adj. la „Dreptul Umanitar”- Bucureşti, până în 2016, jurist la Curtea Constituţională a României.
• 1965-1970 Perioada de vară, lucrează ca cioplitor de marmură în atelierul de monumente funerarii al lui Ion Olteţeanu din Rm. Vâlcea. După caz, tot vara, confecţionează lădiţe la Agevacop Râmnicu Vâlcea, împreună cu mama sa, care, tot aşa, zilieră, sorta căpşuni. Alteori, marţea, pe Malul Olăneştiului, la Târgul de Săptămână, vindea haine vechi împreună cu mama sa.
• 1968 Este membru fondator al Cenaclului Liceului „Vasile Roaită”, apoi fondator şi preşedinte al nou-înfiinţatei Societăţi literar-artistice a elevilor din jud. Valcea (Poe, fiind primul preşedinte).
• 1969 Recită poezie proprie la Palatul Culturii, la întrunirea judeţeană a profesorilor de limba română. „Publică”, în ediţie samizdat, volumul „Transfigurari”, Ed. « Sus Arta », poezie suprarealistă.
În vara anului 1969 desenează sub îndrumarea sculptorului Victor Gaga din Timişoara, pregătindu-se pentru examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.
• 1970 Absolvă liceul „Vasile Roaită” cu examen de Bacalaureat.
• 1970-1971 Ucenic în atelierul din Pangrati al sculptorului Constantin Lucaci; ucenic dimineaţa, iar după-amiaza lucrează desen şi modelaj în lut sub îndrumarea acestuia şi participă la realizarea unor lucrări ale maestrului executate prin procedura modelării în ipsos, metalo-plastiei şi lustruirii inoxului. Student audient la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, Bucureşti. În Atelierul lui Lucaci intră în contact cu lumea literară a Bucureştiului, acesta fiind frecventat de Nichita Stănescu, Constantin Chiriţă, Romul Munteanu, Sanda şi Romulus Balaban… maestrul îi asigură dormitul şi mâncarea pe toată perioada la vila „Viorica” şi Restaurantul „Select”. „Publică” în continuare poezie în revista (samizdat) „Balenele”, a lui C. Poenaru, de această dată în Bucureşti, alături de Felix Sima, George Achim şi C. Poenaru.
• 1971 Examen de admitere la Facultatea de Construcţii Timişoara sesiunea de toamnă, secţia subingineri. Reuşeşte la proba de scris, dar nu se prezintă la proba de oral (din cauza unui conflict familiar).
• 1971-1972 Muncitor necalificat la Secția Producţia Secundară TCIND Grup Şantiere Govora, şase luni; Secretar UTC-Probleme de Cultură-TCIND.
• 1972-1977 Urmează cursurile de ingineri ale Facultaţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (Anul I şi II la I.P.Timişoara). 1976-1977 se specializează în programarea Asistată a Maşinilor cu Comandă Numerică, la I.M.G. Bucureşti în Grupa de Programare Asistată condusă de inginerul Tiu Dumitru: limbaj APT-RCW (Franţa); Tiu Dumitru îi devine al treilea model creativ, în viaţă, după Modest Cichirdan şi Constantin Lucaci. Proiectul de Diplomă de Stat, notat cu 10, a constat în tehnologia asistată de calculator, programarea în APT-RCW şi execuţia pe un strung Hoesch a Rotorului - JP de la Turbina de 330 MGW (contract cinci mii ore proiectare între IMGB şi IPB). Prietena şi colaboratoarea sa, studenta Leontina Rus, executând, în acelaşi contract dintre IPB şi IMGB, cinci mii ore proiectare, partea de înaltă presiune-ÎP de la Turbina de 330 MGW. Primul interviu pentru Scânteia Tineretului.
• 1977-1980 Inginer tehnolog-proiectant în cadrul Întreprinderii de Avioane Craiova. Introduce în aeronautică procesorul APT RCW (Franţa) pe calculatorul de la INCREST Bucureşti, prin similitudine, reuşind apoi să implementeze procesorul ADAPT (SUA). Realizează primele produse în procedură asistată pe maşinile de frezat cu comandă numerică din INCREST şi de la Fabrica 444, de Avioane, din Craiova. În 1978 face a doua specializare: Coordonatori Programare Mașini Unelte cu Comandă Numerică la IMUA Bucureşti. Îi apar primele lucrări de sculptură cibernetică, în care cumulează cele trei funcţii: concepţie, programare, tehnologie pe maşini de frezat cu comandă numerică, lucrări pe care le concepe sub forma unor teste tehnologice de fabricaţie a suprafeţelor spaţiale a pieselor de avion. Crează procesoare şi post-procesoare (Sfera, Fagure, Cum vă place, C’e una meravigliosa sistema) în limbajele FORTRAN şi ADAPT , denumite, în licenţă proprie, „Miniprocesoare-Postprocesoare”, şi prezentate ulterior la sesiunile naţionale de comunicari ştiinţifice în domeniul informaticii aplicate: Sibiu-1982, Braşov-1983 şi Cluj-Napoca-1986.
• 1979 Profesor de Tehnologie la Şcoala de Maiştri, seral-curs intensiv, Electroputere Craiova.
• 1980-1981 Decembrie-ianuarie-februarie, inginer proiectant la CCSITMFS Bucureşti, Filiala Vâlcea, după demisia de la Avioane Craiova.
• 1981-1991 Şef grupă programatori Comandă Numerică, şef de protocol, şef Oficiu de Calcul, şef Atelier Proiectare Asistată-toate servicii înfiinţate (1981-1982) din iniţiativă şi prin efort propriu; şef Atelier Proiectare Tehnologică-Tehnolog şef, Inginer Şef-Pregătirea Fabricaţiei, director interimar (1991). Şefia, în activitatea uzinală, s-a consumat în faţa consolei imprimantei de calculator sau în faţa planşetei de desen, sau în deplasare la partenerii externi, baza activităţii fiind exportul de tehnologie (Fabricaţie Capete de comandă-subansamble din Pompele axiale cu disc înclinat-RDG, Matriţa Aripa stg-dr. automobilul OLTCIT, Pistoanele Rotative AERZEN, Repere spaţiale de la reactoarele de la apă grea…); Cilindri hidraulici RDG, URSS, Canada, Bumar-Polonia, SUA-Atls…
• 1982 Debutează la sesiunile naţionale de comunicari ştiintifice şi se dedică activităţii de inventică.
• 1983-1984 Profesor cu ora la Şcoala nr.4 din Râmnicu Vâlcea
• 1983 Este primit, la cerere, în PCR, dar nu ocupă nici o funcţie politică, nici măcar de membru în Biroul Organizaţiei de Bază-Proiectare până la desfiinţarea PCR şi înfiinţarea FSN. Participă la alegerile pentru Senat din partea Partidului Tinerilor Revoluţionari din municipiul Sfântul Gheorghe (1992), iar în 1996, atras în PAC, candidează pentru Consiliul Local din partea acestui partid. Se autosuspendă după fuziunea cu PNL, neintrând în Consiliul Judeţean.
• 1986 Două premii naţionale la Cluj-Napoca şi Bucureşti, pentru lucrările: „Sculptura cibernetică” şi „Metode de proiectare asistată şi prelucrare pe maşini cu comandă numerică” (Sesiunea Naţională de Comunicări Tehnico-Ştiinţifice în domeniul Informaticii, Cluj Napoca, 27-28 noiembrie 1986), respectiv, pentru “Cercetare ştiintifică tehnologică” (CC-UTC Bucureşti, 1986).
După această dată, revista Flacăra şi cele editate de Agerpres, internaţionale: „Roumanien Today”, „Heute” etc, Radioul central, publică materiale, interviuri, despre activitatea sa în domeniul producţiei industriale şi al pasiunilor artistice.
• 1989 Schimbă destinaţia sumei de 2 000 000 lei, primă, pentru activitatea de inventică, donând-o Revoluţiei Române.
- Lucrează sculptură - în lemn, după amiaza, în boxa locuinţei, reprezentând tineri schilodiţi la Revoluţie.
• 1990 Membru Fondator al Societaţii Inventatorilor din România şi debutează ca publicist la ziarele „7 Zile”, „Experiment”, „Alternativa”, apărând în continuare în diverse alte publicaţii. Se remarcă prin articolul „Impas OPM” (« 7 Zile », februarie 1990) în care sugerează obligativitatea unui nou mod de organizare a producţiei şi a muncii.
- Ofertă de preluare a fabricaţiei prin Comandă Numerică a rotorilor cu palete de la Hidrocentrala Lotru, înaintând-o către I. Electrocentrale Vâlcea, în cadrul nou înfiinţatei Interprinderi Mici INTOL Râmnicu Vâlcea, proprie, de proiectare asistată şi producţie soft pentru MUCN.
- Obţine reprezentanţa firmei HUNGER pentru Europa de Est, nefinalizată datorită schimbărilor, rapide, ce au loc în viaţa economică românească (interdicţie de a acţiona în mediul privat şi de concurenţă cu fabrica, apariţia Legii 31, impunerea sindicatelor etc.)
- Expoziţie de sculptură la vila de protocol, din Bujoreni Râmnicu Vâlcea, cu ocazia înfiinţării „Centrului internaţional de studii muzicale” condus de fizicianul Dorel Constantinescu şi avându-i directori onorifici pe Modest Cichirdan şi Luciano Lanfranchi.
- Delegat la Paris (iunie) şi Frankfurt am Main (septembrie) din partea fabricii unde lucrează-Hervil Râmnicu Vâlcea. Spre Paris zboară în acelaşi compartiment de avion cu elita intelectualităţii românești din București, protejată fiind faţă de atacurile din timpul Mineriadei din iunie 1990.
• 1992 Director tehnic la SC Filmar SRL Râmnicu Vâlcea, unde crează o unitate de producţie de mecanică fină şi contribuie la înfiinţarea postului TV „Vâlcea Unu” (dându-i şi numele) cu care a colaborat până în 2018.
- Devine expert tehnic judiciar în Tehnologia Construcţiilor de Maşini.
• 1993 Înfiinţează, după Legea 31, SC INTOL SRL, cu acelaşi profil ca al Intreprinderii Mici, în plus: expertize tehnice, inventică şi producţie artistică, şi care cuprinde Editura Intol-Press, fiind asociat unic, şi în care funcţionează şi astăzi.
- Membru al Societaţii Ziariştilor, Asociaţiei Ziariştilor din Romania şi al International Organization of Journalists.
- Deţine mai multe licenţe proprii în semaforizarea mobilă, după ce în 1994 a câştigat o licitaţie internaţională pentru reabilitarea podului de la Barajul Hidrocentralei Râmnicu Vâlcea, de pe Olt. Contractează întreaga activitate de semaforizare în lucrările de reabilitare a DN 7 a firmei FAT-Roma. Trei premii consecutive în Topul anual al firmelor-membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea; produce piese auto, instalaţii de semaforizare, bărci cu pedale, schele metalice; avizează la nivel naţional programele de trafic în reabilitarea drumurilor naţionale, zonele semaforizate-drum în lucru. Expertizează tehnic-judiciar în domeniul Tehnologiilor Construcţiilor de Maşini. Semaforizează oraşul Petroşani, aplicând mai multe licenţe proprii, înscrise la OSIM; semaforizează două intersecţii din oraşul Râmnicu Vâlcea, înainte de Eclipsă (1998), aplicând principiile: fabricat pentru prima dată în România, executarea lucrările de infrastructură fără oprirea circulaţiei rutiere, interschimbabilitatea cablajului electric, construcţia modulară. Participă cu exponate „made fabricat în România” la trei expoziţii internaţionale: Voineasa, Căciulata, Bistriţa Năsăud (1995-1997). Expoziţii de inventică la Hervex - Căciulata, 2009-2011.
• 1998 Expoziţie personală de sculptură la Muzeul Judeţean Vâlcea.
• 1999 Câştigă concursul (AFDPR filiala Vâlcea) iniţiat în vederea conceperii şi execuării monumentului închinat „Foştilor Detinuţi Politici” (marmură şi bronz) pe care îl termină în 2004 (a avut trei Certificate de Urbanism, trei locaţii), iar în 2009 acesta a fost montat şi dezvelit la Ocniţa, oraşul Oc. Mari, din iniţiativa şi responsabilitatea primăriei din localitate (loc unde a funcţionat celebra închisoare, care s-a scufundat în anii ′65). În 2005 - realizează restaurarea monumentului închinat eroilor din primul război mondial din comuna Pietrari, judeţul Vâlcea (refăcând şi montând, din aluminiu, vulturul dispărut-original din teracotă).
• 2000 Infarct miocardic; implementarea de stenduri pe aortele inimii la Spitalul "Pădurea verde" din Timişoara; interdicţie activitate; pensionat pe caz de boală. Constată cu stupoare, că în cartea de muncă, între 1993 şi 2000, i s-a scris în dreptul funcţiei, « patron »!
• 2002, 2003 Expoziţii personale sculptură, pictură în Craiova (Sala Radio), Râmnicu Vâlcea (Muzeul Judeţean), Târgu Jiu (Muzeul Judeţean şi Sala UAP), Cluj Napoca (Muzeul Naţional de Artă şi Sala "Polul Culturii" - Librăria Eminescu…
• 2003 Publicist la cotidianul „Info Puls” şi „Publicitatea 1” Rm. Valcea; din 2004, şi redactor la Info Puls. Membru al Forumului Cultural al Râmnicului, Consiliul Director, prin cedarea şi oferirea locului de către Constantin Zorlescu, care s-a retras.
• 2004 Iniţiază împreună cu Dragoş Comănescu, revista electronică „GlobalArtFusion - Interferenţa Artelor” din cadrul, cu adresa www.globalartfusion.com.
• 2005 Publică, la Editura „Almarom”, cartea „Zorlescu” (în colaborare cu Mihai Sporiş).
• 2006 Redactor-şef la Revista de cultură „Povestea Vorbei” a Societăţii Culturale „Anton Pann”. Director adjunct la revista culturală „Forum V” (primul număr, după care demisionează). Împreună cu Gheorghe Dumitraşcu editează şi tipăreşte Revista „Forum 5 (6,7,8,9, 10), anuală, şi revista „Seniorii”, bianuală, din 2008.
Înfiinţează Asociaţia Culturală a Oamenilor de Ştiinţă şi Artă "Ecostar 21", care are ca obiectiv produsul, creaţia artistică şi tehnologică în spirit ecologic, în secolul 21, sprijinirea artişilor independenţi prin atragerea de fonduri publice conf. Legii186 din 2003.
• 2008 Director, fondator, publicaţia lunară „CULTURA vâlceană”.
Tipareşte volumele de poezie „Transfigurări”, „Caietul Gri”, „Carmine”.
Este numit vicepreşedinte la Forumul Cultural al Râmnicului şi vicepreşedinte la Societatea Culturală Anton Pann, conducând « Cenaclul Artelor » din cadrul acestei Societăţi.
Este membru al noii Uniunii a Ziariştilor Profesionişti din România, cu atestat internaţional.
• 2009 Ianuarie, îşi depune candidatura pentru Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Craiova, când, i se comunică, din start, că ar fi mai nimerit pentru Uniunea Artiştilor Plastici…I se reţine, totuşi, dosarul.
• 2011 Tipăreşte volumele de proză „Oglinda” - roman open, „Secolul XXI. Un cetăţean între milenii” - roman publicistic, volumul de poezie: „Poezia, stare de veghe”, şi volumele: „Interferenţa Artelor. Critice. Arta plastică”, „Interferenţa Artelor. Critice. Literatura”, „Interferenţa Artelor. Critice. Muzica”, toate, Editura Intol-Press!
• 2012 Creează şi conduce revista on line, cotidian-cultural, „Cultura Ars Mundi” continuatoarea Global Art Fusion - Interferența Artelor.
• 2013 Publică on line romanele « Napoleon Bonaparte şi Apocalipsa secolului XXI », « Spiritul 21 şi aforismele lui Brâncuşi » şi volumul de poezii « Odiseea Sărutului » pe revista on line « Cultura Ars Mundi ». Le tipăreşte în 2014. Publică la cotidianul. ro.
• 2015 Publică « Vulturul de la Pietrari » Editura Intol Press şi « Interviul Anului. Arhim. Veniamin Micle la 75 de ani », Editura Praxis şi Editura Intol Press.
• 2016 Premiul UZPR-2016 pentru « Revistele de cultură ale Râmnicului »
Publică împreună cu Arhim. Veniamin Micle « Tiparul bisericesc la români », Ed. Praxis, Râmnicu Vâlcea, 2016. Lansează cartea la Cernăuţi-Ucraina, noiembrie 2016-Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi.
Conduce Cenaclul « Interferenţa Artelor 21 » al Liceului « Constantin Brâncoveanu » din Horezu.
• 2017 Aprilie 02, citeşte poemul « Doamne al tău valah şi ...basarab » din volumul « Poezia stare de veghe », Ed. Intol Press, 2011, pe scena Palatului Academic din Cernăuţi în spectacolul de comemorare a victimilor de la Fântâna Albă.
-21 noiembrie, primește trofeul « Omul anului 2017 » în cadrul galei « Zilele Culturii Tradiţionale Româneşti la Cernăuţi »
• 2018 Câștigă Trofeul „Lira Litoralului” - secțiunea grafică și caricatură și îl recâștigă în
2019 și 2021.
• 2020 Câștigă Trofeul „Brâncoveniana” pentru poezie, Potlogi, septembrie.
• De-a lungul carierei este autorul a peste o sută de invenţii, inovaţii şi produse noi-unicate.
• Casatorit cu Tina Cichirdan, avand doi copii: Simona şi Bogdan.
INVENŢII, INOVAŢII, PRODUSE UNICATE
(În paranteză numărul invenţiei, inovaţiei, produsului unicat...)
În anul 1968 crează editura „Sus Arta” (1) şi volumul „Transfigurări” (2). În anul 1974 inventează „Lagărul cu ungere hidrostatică” (3) la Catedra de Teoria Mecanismelor-IPB-prof. Pascovici calificând invenţia. Rotorul de joasă presiune (4)- program NC APT RCW la Institutul Politehnic Bucureşti pentru examenul de licenţă în cadrul unui contract IPB-IMGB. Introduce la INCREST Bucureşti procesorul APT RCW-Franţa-împrumutat de la IMGB prin inginerul Dumitru TIU (5). Descoperă, şi aplică, manualul limbajului ADAPT-SUA-la INCREST Bucureşti (6). Aplică ADAPT la Craiova, rulare pe linie telefonică cu INCREST - Calculator CDC 3600 (7). Crează la Intreprinderea de Avioane Craiova, între1977-1980, microprocesoarele -postprocesoare: „Ferură jambă stg.-dr. avion IAR 93 (8,9), „Cum vă place” (10), „C’e una meravigliosa sistema” (11), „Sfera” (12), „Canal Zală” (13), publicate în 1982, şi Prelucrarea fagurelui (tehnologie) (14). Înfiinţează Grupa de Comandă Numerică, 1981, la HERVIL Rm. Vâlcea (15). Înfiinţează în 1982 Oficiul de Calcul la HERVIL Rm Vâlcea (16). Înfiinţează în 1983 Atelierul de Proiectare Asistată, unic în RSR şi Europa de Est (17). Prezintă public „Sculptura cibernetică”-1986 (18). Între 1983 şi 1994 realizează cincizeci de invenţii, inovaţii, produse noi, unicate-(68). Crează în 1990 INTOL Intreprindere Mică-Legea 54 (69). Crează în 1992 MEVIL (fabrică de Macanică Fină) în cadrul concernului Regal-Filmar SRL Rm Vâlcea (70). Crează împreună cu colegii, asociaţi, postul TV VÂLCEA UNU (71). Crează între 1993-1994 primele zece produse şi tehnologii (72)-(82) pentru SC NOEL SRL. În 1994 crează semaforul mobil (83) pentru dirijarea circulaţiei auto, cu două culori (84), suprimând galben (85)-aprobat numai pentru produsele Intol de Poliţia Capitalei. Întreţine, regenerează sursele electrice pentru Semaforizarea mobilă, de 24V (86). Introduce alimentarea la c.c 24v pe instalaţiile de semaforizare fixe-intersecţii Rm Vâlcea, Brăila, Petroşani (87). Crează în 1994 ABDU robot programare trafic pentru n cicluri, semaforizare fixă şi mobilă la 24V cu elemente de microelectronică (88). Realizează în 1998 Instalaţii de semaforizare fixe cu braţe mobile (89). Realizează în 1995 bărci cu pedale, cu două sbaturi, în două variante: agrement (90) şi pescuit (91). Proiectează şi fabrică schele metalice modulare (92), toate produsele fiind realizate după proiecte şi tehnologii personale. Înfiinţează şapte publicaţii, două on line şi cinci tipărite între 2004 şi 2014 (93)-(99). Traduce „Carmina Burana” din latină-germană, franceză-limbi vechi-cantata lui Carl Orff, pe silabă (100), pentru a putea fi cântată cu acelaşi efect în limba română. Înlocuieşte hârtia velină cu hârtie de ziar la publicaţiile de cultură, lunare şi trimestiale, reducând costurile de două şi de trei ori (101). Crează prima publicaţie on line cu revistă literară şi Video-Arhivă, concomitent: Cultura Ars Mundi (102). Scrie şi publică, tipar şi PDF, şaisprezece cărţi de beletristică (103)-(118). A publicat peste o mie de articole culturale (recenzii carte, cronici literare, muzicale, arte vizuale, teatru...)... Realizează două monumente „Vulturul” de la Pietrari, 2005 (119) şi AFDPR-Vâlcea de la Ocnele Mari. Nu au fost trecute decât produsele cu impact public, care pot fi dovedite în realitate sau cu documente ca fiind personale, mai puţin lucrările de artă plastică, de atelier...şi care ar intra şi ele la unicate, în număr de 200, sculptură şi pictură!
Lucrări brevetate cu titlu de invenţie
1987 1 - Instalaţie de roluit ţevi în vederea fabricării corpurilor de acumulatori 315 bar.
1987 2 - Procedeu de execuţie al camelor tambur pentru strunguri automate (2 revendicări)
1987 3 - Dispozitiv control al degajărilor interioare
1988 4 - Cilindru hidraulic cu lacăt
1988 5 - Dispozitiv de reparare benzi perforate
1994 6 - Riglă pentru desen tehnic (rigla compas)
Modele brevetate
1994 7 - Instalaţie de semaforizare mobilă cu două corpuri
1996 8 - Gard extensibil balizare lucrări de şantier cu autoaprindere
1996 9 - Baliză pentru atenţionare intermitentă cu autoaprindere
Lucrări înregistrate şi publicate la OSIM
1987 10 - Metodă de realizare a suprafeţelor spaţiale proiectate pe calc nedeformabil (3 revendicări)
1987 11 - Metoda de programare a maşinilor unelte comandate numeric
1987 12 - Metoda de realizare a rotorilor suflantelor de debit ridicat şi presiune joasă
1988 13 - Dispozitiv de lustruire pentru tijele cilindrilor hidraulici
1993 14 - Pompa de umflat camerele roţilor auto
1993 15 - Maşină de prelucrat alezaje cu diametrul mai mic de 1 mm (2 revendicări)
1993 16 - Întinzător lanţ distribuţie (2 revendicări)
1993 17 - Compresor aer
1993 18 - Dispozitiv de măsură şi control piese turnate
1993 19 - Dispozitiv de măsurare a presiunilor
1994 20 - Instalaţie de semaforizare (4 revendicări)
1995 21 - Dispozitiv de iluminat (2 revendicări
1996 22 - Tehnologie pozare cabluri pentru semaforizarea intersecţiilor urbane (2 revendicări)
Certificate de inovaţii
1989 23 - Cilindru hidraulic, diametru 200 mm, cursa 1800 mm
1988 24 - Dispozitiv de lustruit tije cilindri hidraulici
1988 25 - Pistoane modulare, bimetalice, pentru cilindri hidraulici BUMAR
1989 26 - Dispozitiv lustruire tije cilindri hidraulici mici
1989 27 - Metodă de realizare a suprafeţelor matriţelor proiectate pe calc nedeformabil
1989 28 - Metodă de programare a MUCN
1989 29 - Filtre de aspiraţie cu element filtrant din polietilenă
1989 30 - Procedeu de realizare a rotorilor de suflante
1989 31 - Cilindru hidraulic cu dispozitiv de siguranţă şi elemente de ghidare bimetalică
1989 32 - Cap comandă 100 cm cub pe rotaţie
1989 33 - Raţionalizare privind fluxul tehnologic de fabricaţie a cilindrilor RDG
1989 34 - Tehnologie flexibilă de fabricaţie a tijelor pentru cilindri hidraulici URSS
Lucrări prezentate la sesiuni ştiinţifice naţionale
1982 35 - Miniprocesori-Postprocesori, Programarea asistată de calculator a MUCN - Sibiu, Sesiunea Naţională „Informatica 1982"
1983 36 - Tehnologii TIP Sesiune Braşov.
1986 37 - Sculptura Cibernetică şi Programarea modulată - TIP, Cluj Napoca - Sesiunea Naţională „Informatica aplicată"
Lucrări tehnologice realizate cu titlu de „unicat"
1977 38 - Proiectarea tehnologiei-program asistat de calculator (APT RCW)' - de prelucrare pe strung cu comandă numerică a rotorului de joasă presiune pentru turbina de 330 MW - Lucrare de Diplomă, aplicaţie pentru IMG Bucureşti.
1984 39 - Pistoni rotativi, profil ROOTS, pentru suflantele de debit ridicat şi presiune joasă, utilizaţi în industria cimentului - execuţie CN 2D 1/2
1983 40 - Matriţele pentru vulcanizarea baloanelor din cauciuc, pentru întreaga gamă de acumulatoare pneumohidraulice de 160 şi 320 bar -execuţie CN-2D 1/2
1985 41 - Matriţa de injecţie „Apărătoare stg-dr." pentru automobile Oltcit - industria auto- execuţie CN-3D
1985 42 - Capete de comandă pentru pompele cu disc înclinat, 50 cm cubi/rot şi 100 cm cubi/rot - pentru ORSTA RDG
1979 43 - Tehnologia de execuţie pentru „Aripa Etalon", execuţia ei în 2D 1/2, reper fabricat în vederea etalonării Sufleriei de la INCREST Bucureşti
1977 44 - Cadrul 28a, arcadă stg.-dr., ferură de jampă de la avionul IAR 93, producţie I. Av. Craiova (proceduri asistate de calculator)
1978 45 - Şabloane gabarit pentru avionul IAR 99, geometrizare APT-RCW, execuţie CN
1980 46 - Tehnologia de prelucrare a structurii fagure -I. Av. Craiova
Lucrări publice realizate sub titlu de autor
1994 47: - Semaforizarea mobilă, reabilitare DN 1 şi DN 7 (iluminatul rece la semafoare şi la semnalizarea auto), iluminatul de rezervă, cablajul on-line între consumator şi sursa automată, consumul diferenţiat între zi şi noapte, suspendarea culorii galbene din logica de semaforizare, introducerea timpului, programabil, roşu de scurgere)
1996 - 1999 48: - Subtraversarea străzilor prin tehnologia sub asfalt, privind realizarea cablajului interschimbabil, în cadrul lucrărilor de semaforizare a intersecţiilor urbane (1996 49 - oraşul Petroşani, 1999 50-municipiul Râmnicu-Vâlcea).
2005 51 - Pietrari, Vâlcea - restaurarea Monumentului Eroilor din primul război mondial prin înlocuirea unor părţi distruse, din material tradiţional, cu piese din aluminiu..
2009 52 - Monumentul AFDPR Vâlcea la Ocniţa-Ocnele Mari
„Linia apare în prima zi a creaţiei, atunci când se separă întunericul de lumină.”
Motto, 2002, Petre Cichirdan (Expoziţie personală: „Vechiul şi Noul
Testament”-pictură pe sticlă şi lemn- Muzeul Naţional de Artă Cluj
Napoca, 2002)
„Tânărul Cichirdan citeşte o poezie de idei cristalizate intitulată Nesomn. Este urmată apoi de La paradă în care ideile se perindă prin faţa noastră chiar ca la paradă…Contabilă la poarta lucrurilor închise, Poem, Domnule Mag…Poezie modernă, vers modern, artă cu o mare măestrie mânuită de poet.
George Achim, Proces Verbal - Cenaclul Liceului, 1968
„Lui Petrică în amintirea zilelor petrecute la atelier şi omagiu, examenului luat”
Autograf, 1977, Constantin Lucaci, pe albumul „C. Lucaci”,
Ed.Meridiane, 1977
„Pare atât de simplu că simt aici o intuiţie de mare artist şi de mare specialist: programarea pe calculator permite deschideri imaginative artistice care n-ar fi putut fi transpuse niciodată în realitate, fără ajutorul acestuia.”
(...)
„Poetul Petre Cichirdan îşi visează întâi poemele sale în desen, le transpune pe calculator, iar inginerul, ajută poetul să-şi exprime visul în realitatea unei noi forme de artă.”
Ioan Iacob, FLACĂRA, 1986
„Am lucrat într-o fabrică de avioane unde se prelucrează piese cu geometrie neregulată. Am inventat programe cu ajutorul cărora tratam piesele pe care le executam, ca pe nişte lucrări de artă.”
Petre Cichirdan, FLACĂRA, 1986
„Petre Cichirdan is a man of strong will. He’s done all sorts of things in his life and, contrary to what is said that versatility is superficiality, he had the knack of everything.”
Anda Olteanu – ROMANIAN TODAY, 1987
„Petre Cichirdan armonizează şi filarmonizează totul – dacă se poate spune aşa – el fiind întotdeauna cu un pas înaintea tuturor”
Felix Sima – INFO PULS, 2002
„Domnului Petre Cichirdan, cu respect colegial”
Autograf, 2002, Petru Jecza, pe albumul „JECZA 100 FORME
1963-1993”
„Pentru autorul expoziţiei, pictura este arta de a medita, de a trăi intens, iar sculptura este arta de a filozofa.”
(… )
„Carmina Burana este, în viziunea personală a artistului vâlcean Petre Cichirdan, o lucrare dedicată stării bucolice.”
Adina Andriţoiu – TIMPUL, 2003, Tg. Jiu
„În linii curgătoare, precum unda unui râu, ne-a transportat şi pe noi, privitorii săi, acolo, aproape de cer, unde, se pare, muzica devine un limbaj uşor de descifrat.”
George Achim – MONITORUL DE VÂLCEA, 2001
„Marele compozitor Claude Debussy a preconizat, cu îndreptăţire, că muzica începe acolo unde cuvântul devine neputincios. Românul Petre Cichirdan a dat picturii sale aceeaşi percepţie şi putinţă insolită de a da cuvântului înveşmântarea coloristică menită să-l recreeze, forma picturală, acţiunea plastică.”
Alexandru Firescu – Revista RAŢIUNEA, 2003
„Aparent simple, lucrările sale trădează o complexitate imaginară fără limite.”
Iuri Duţă, VIAŢA VÂLCII, 1998
„Lucrările lui Petre Cichirdan îmbină simbolurile universale cu austeritatea icoanelor autentice, reuşind să fie de o surprinzătoare actualitate artistică.”
Nicolae Turcan, ZIARUL CLUJEANULUI, 2003
„Şocul privitorilor la primul contact cu picturile lui Petre Cichirdan constă în prospeţimea demersului plastic, dublat de lipsa oricărui convenţionalism specific picturii bisericeşti.”
Constantin. Poenaru, OCHEAN, 2002
„...Petre Cichirdan, a cărui viziune tinde spre civilizaţia de astăzi a audiovizualului, sintetică şi sinestezică, revelându-ne, într-un efort cu adevărat şocant, noutăţi ale unei estetici a postmodernismului.”
Constantin Zărnescu, ADEVĂRUL DE CLUJ, 2003
„...Este, pentru mine, odihnitor şi îmbucurător să-mi dau seama că un savant iubeşte în termeni artistici. Ne iubeşte pe noi, iubeşte viaţa şi ne îndeamnă să nu uităm că în spatele eternelor numere şi ecuaţii există ceva mai presus de noi – VIAŢA !”
Alexandra Rus, critic de artă , 2003 (Expoziţia personală de la
POLUL CULTURII CLUJENE)
„Convins (…) că în viaţă totul este artă, cum spunea Leonardo da Vinci, a ales calea ingineriei de maşini, care l-a învăţat rigoarea desenului tehnic, dar i-a dat şi libertatea de a fi el însuşi în faţa şevaletului sau a lemnului de sculptat. Poet, ziarist, pictor, sculptor, cronicar muzical şi inventator, inginerul Petre Cichirdan ilustrează cât se poate de convingător figura omului renascentist căruia nimic din ce-i omenesc nu-i este străin".
Constantin Poenaru, INFO PULS, 2006
„Tânărul Petre Cichirdan a scris şi publicat, disparat, trăind sub vremuri (între 1967-1970), poeme stranii (suprarealiste), într-un volum, recuperat astăzi, TRANSFIGURĂRI, care-l restituie şi reinclud pe creator între generaţia ’65 a lui Nichita Stănescu şi Marin Sorescu şi generaţia ’70, de la N.Prelipceanu, Gabriel Chifu, Florea Miu, Felix Sima, valoroşi reprezentaţi, a căror creaţie, în datele ei esenţiale, s-a reîntors spre perenele idealuri şi tentaţii ale artei şi culturii noastre, dintre cele două războaie mondiale, obstaculate, decenii întregi, de o dogmă şi ideologie alienantă, străină spiritului românesc.
Formaţia i-a fost într-atât de înrâuritoare, încât creatorul proteic-complex, de mai târziu, Petre Cichirdan, fervent admirator al modernităţii, va resuscita cu obstinaţie viaţa ritmului (ideea clasică, augustiniană, în opera De Musica – pierdută printre curentele veacului tocmai scurs, al XX-lea), tonul artistic (sonanţa), intervalurile (pauzele, golurile şi tăcerile); precum şi sensurile Ideii, mereu deschise, diferite, tainice; iar în ceea ce priveşte limbajul artistic – libertatea şi visul de a înnoi expresia.”
Constantin ZĂRNESCU, Info Puls, anul X, nr. 1768, 10 dec 2008, pag 5.
„Fiecare din cele 3 părţi din Carmine scrisă de Petre Cichirdan transmit un puternic fior lăuntric, produs de o vibraţie autentic artistică a unui spirit sensibil".
Constantin RÎPA, compozitor, „ORAŞUL”, Cluj Napoca, Anul III, nr. 12, pag 56, 2008.
„Doar un artist total ar fi avut curajul să-şi tipărească poemele aşa cum au fost elaborate în urmă cu treizeci şi opt de ani, cu multele influenţe din poeţii la modă atunci, lecturaţi fie de nevoie (bibliografie şcolară), fie din nevoia de hrană sufletească. Întâlnim în poemele sale ba dimensiuni ludice (Dimov, Mazilescu), ba lirism cerebral (Blaga, Arghezi), ba epicizare voită, un fel de reţetă de minare a clasicului, cum cerea postmodemismul (iată, că în „Academia" de la Coana Anica se puneau şi “pietre de temelie”), ba dicteul liric bazat pe relaţia ordine-dezordine (Nichita, Sorescu), toate încorporate cu stiinţă, cu menirea de a-i păstra autorului identitatea ideală”
George ACHIM, 2008, revista SEMN, nr. 12, pag. 3
„Poeziile tânărului poet liceean, Petre Cichirdan, sunt un manifest al libertăţii în faţa ucigătorilor de metaforă. Starea poetică se revelează – determinată de epoca revoluţiei adevărurilor interzise – printr-o inocenţă impusă de talentul motiv al emulului barbilian.
Ideea poetică trimite la imagini. Imaginea înscrisului unei generaţii încarcerată în întrebări fără răspuns.
Volumul Transfigurări (Editura Intol Press, 2008, o reeditare a volumului manuscris, 1968 - Editura fantomă SUS ARTA) transfigurează generaţia de liceeni ai Râmnicului, într-o epocă în care întunericul devenea călăuză pentru mulţi creatori”.
Leon DURĂ, Prefaţă la vol. Transfigurări, 2008
„El este un om liber, afirmat pe cont propriu, în afara profitorului curent oficial...El şi-a câştigat poziţia prin strigarea cu voce tare în piaţa publică, a tuturor crezurilor sale, cu dragoste pentru valorile referenţiale ale cercului cel mare al românilor, dar în respectul artei universale, cu aceiaşi adresabilitate, şi cercului nostru.”
Mihai SPORIŞ, „Simion Petre Cichirdan, vârstele mărturisirii”,
Februarie 2009, Info Puls
„S-a spus că mai întâi trebuie să trăim, apoi să filozofăm, dar în cazul lui Petre Cichirdan meditaţia contemplativă ocupă primul loc. Simbolul roţii, expus pe coperta volumului « Carmine » (Editura Intol Press, Râmnicu-Vâlcea), ne transportă direct în lumea infinitului mic sublunar, dominat de necesitatea morţii si de agitaţia vieţii. "
Alexandru BRICHIUŞ, 2010, Muntenia Expres, nr.6, (17), pag.14
„Ciclul de poeme intitulat « Caietul gri » (Editura Intol Press, Râmnicu-Vâlcea) se constituie într-un adevărat labirint de gânduri. Poetul Petre Cichirdan porneşte de la originile arhetipale şi caută sa urce până la stele. Investigaţia misterului se constituie pe două planuri, unul extern, obiectiv, cosmic, şi altul subiectiv, interior, care sondează inconştientul şi fantasmele sale".
Alexandru BRICHIUŞ, 2010, Muntenia Expres, nr.7 (18), pag.5
„Un poet experimentalist, cu experienţă în domeniul poeziei şi al artei, este Petre Cichirdan în volumul « Transfigurări », Editura Intol Press, Rm. Vâlcea”
Florin Al. ŢENE, 2010, Povestea vorbei, An IV, nr 3 (40) pag. 3
« Din puntul meu de vedere, „nota nr. 4" este de 10 („Note” din „Secolul XXI. Un cetăţean între milenii”. Am regăsit acolo adevăruri pe care le-am simţit, fără să le împărtăşesc nimănui. Vă felicit pentru această „semaforizare" a adevarului, sau a realităţii. Mult succes în continuare! »
Adrian ŞUIU Un alt vâlcean, cetăţean între milenii, 27 08 11
„Petre Cichirdan a observat, încă din anii studenţiei, că, pierzându-şi sau ignorându-şi ritmul interior, orice creaţie riscă să devină informă, să-şi nege forţa şi verticalitatea. Poeziei mai ales, el îi va păstra şi cultiva rezonanţele şi vibraţiile lăuntrice, fluxul, cântul antic-metri (versurile), opunându-se, în răspăr cu vremurile, ca poemul să se transforme-n simplu text, rece şi uscat, interpretabil, sec!"
Constantin ZĂRNESCU, Trei cărţi de poezie semnate de Petre
Cichirdan, Curierul de Râmnic, 19 ianuarie 2010
„...Şi ţin în mână „Oglinda”, care alături de „Secolul XXI. Un cetăţean între milenii” sunt ultimele apariţii editoriale ale lui Petre Cichirdan şi vedetele momentului de care mai devreme v-am povestit. Citeşti şi tremuri puţin, căci Oglinda cuprinde o lume pe care scriitorul o strânge într-un mănunchi de adevăruri de multe ori sesizate de tine, dar cărora niciodată n-ai ştiut să le dai formă; cuprinde un crez şi un pumn de iluzii;”
Adina Dumitrescu, revista „Seniorii” nr. 4, 2011
« pe frunte sub munte
cute gânduri rânduri
pune punte poetul
artist trist strigă
intriga cetăţii în ceaţă
să mă vindece
de urâtul din lume
p cichirdan taie
ceaţa cu dalta
o risipeşte cu penelul
o colorează cu durerile
vremii
tulburi sunt toate
la vreme de noapte
iscă vorbe pe hartie
poezie
stare de veghe
legată în zeghe… »
Mihai SPORIŞ, 2011, Povestea Vorbei, pag. 6, nr. 3 anul V,
fragment din «Altfel de Cronică» la vol. «Poezia stare de veghe»
„Pe piaţa spirituală vâlceană se află o carte de referinţă pentru cultura românească: « Oglinda », de Petre Cichirdan. Este certificatul de atestare al polivalentului autor care de câţiva ani domină artele vâlcene.”
Costea MARINOIU, 2011, Povestea Vorbei, Anul V, nr. 2, cronică
la “Oglinda”
„Multiplele şi frumoasele sale realizări în diverse domenii de activitate se datoresc aleselor sale calităţi şi perseverenţa cu care a urmărit realizarea lor. Cartea „Oglinda” scrisă de distinsul inginer Petre Cichirdan este bogată în informaţii, în meditaţii, dar este şi un exemplu de muncă, de studii şi perseverenţă în îndeplinirea scopurilor, idealurilor pe care fiecare dintre noi şi le propune.”
Gh. MĂMULARU, 2011, Povestea vorbei, Anul V, nr. 3
„Trăinicia artei, valorile estetice şi artistice, toate te fac să trăieşti momente deosebite, să te consideri cu adevărat fericit. Acesta este mesajul ce ni-l transmit cele două cărţi (poezie şi memorialistică) ale lui Petre Cichirdan: „Poezia, starea de veghe” şi „Secolul XXI - un cetăţean intre milenii” (apărute la Editura Intol Press, Ramnicu Vâlcea 2011)”.
Costea MARINOIU, 2011, CULTURAvâlceană, nr 60-61, pag 7
„Dacă cineva este atât de inimos să muncească lună de lună la două reviste culturale care adună în paginile lor toate evenimentele culturale importante din judeţul Vâlcea, şi nu numai, acesta nu poate fi decât Petre Simion Cichirdan, inginer, scriitor, poet, publicist, sculptor, pictor, editor, un mare meloman, şi, în primul rând, un sincer şi entuziast martor şi diplomat al fenomenului cultural local şi global. Existenţa lui Petre Cichirdan nu mai poate să se desfăşoare decât în planul sintezelor veritabile. Am putea să-1 definim ca un fel de „Da Vinci" local şi zonal (am mai spus-o-valabil pentru Oltenia de Nord) ”.
Lucian MARIN, «Curierul de Râmnic», pag. 4, 22 oct 2010
„Poezia, stare de veghe": "un şirag de mărgăritare". Felicitări!
Arhim. Veniamin MICLE, email, 20 08 11
„Felicitări pentru admirabila ilustrare a textului”.
Arhim. Veniamin MICLE, CULTURAvâlceană, Noiembrie,
2011
„Felicitări pentru impresionanta activitate pe care o desfasuraţi. Toată admiraţia!”
Arhim. Venianin MICLE, e-mail, 6 03 012
„Îţi mulţumesc, prietene! Eşti un adevărat Pamfil Şeicaru al zilelor noastre. « Cultura Vâlceană », ce cu dăruire o înnobilezi şi meştereşti (în sens arghezian) număr de număr, este o revistă (aşa o consider eu), deşi are format de ziar, ca o constelaţie astrală din Galaxia artei, culturii şi ştiinţei vâlcene, având o statornică iluminare şi ţel, acela decretat de Nicolae Iorga prin maxima: « un popor fără steag de cultură, e o gloată, nu o oaste ». Felicitări Petre Cichirdan pentru efortul tău material, dar mai ales intelectual ce-l depui pentru înfăptuirea acestei reviste, mai ales că revista ta nu are nici un cuvânt de reclamă şi ajutor material. Ştefan I.Stăculescu. ”
Ştefan STĂICULESCU, e-mail, 15 iulie 2012
« Avem, de fapt, o „trilogie” critică, trei volume publicate la Editura INTOL-PRESS, Râmnicu Vâlcea, în 2011, de Petre Cichirdan. Un volum este dedicat literaturii, unul artei plastice, iar al treilea, muzicii - corespunzând preocupărilor multidimensionale ale autorului, scriitor (proză, poezie, eseistică), artist plastic (grafician, pictor - inclusiv pictură pe sticlă, sculptor - inclusiv „sculptură cibernetică”; a se vedea, de exemplu, „Cronica 2009” a CIC, luna septembrie), preocupat de muzică (studii de violoncel), informatician, inventator, unul dintre animatorii vieţii culturale din Râmnicu Vâlcea… »
Gheorghe PĂUN (ARGEŞ EXPRES, nr 3175-Miercuri, 4 april.
2012, pag 4, şi “Cărţi şi autori”, Ed. Tiparg, 2012, p.198)
„Bună seara Domnule Cichirdan. Din moment ce mi-aţi făcut cinstea să-mi trimiteţi comentariul Dumneavoastră privitor la cartea Domnului Constantin Zarnescu (« Ţara lui Urmuz » n.n) îmi permit să fac câteva remarci pe care vă rog să le priviţi cu îngaduinţă. Nu am darul scrisului dar, zic eu, de multe ori intuiţia m-a ajutat. Aveţi un stil, clar, propriu, de neconfundat. Reuşiţi să aduceţi un omagiu simultan celor doi OAMENI ce nu poate stârni gelozia nici unuia, nici altuia. O performanţă. Am avut pentru prima oara placerea de a citi fraze foarte lungi care nu plictisesc, ci ca un vârtej te ţin treaz, în stare de veghe permanentă. Constituind în acelaşi timp o sursă de informaţii de multe ori surprinzatoare în asociaţiile dintre diverse domenii. Vă avertizez ca nu am obiceiul să practic pomăduiala. Poate cu timpul dovezile vor veni. Vă doresc o seară placută şi să auzim de bine.”
Alexandru TRIFU, Geneva, e-mail, 04 07 14
„Vulturul se integreaza f.bine în ansamblu. El are o privire circulara ceeace-i dă metaforic vorbind o libertate de spirit. Mă intereseaza însă şi cine a făcut monumentul, în cinstea cărui eveniment, de cine a fost profanat şi în ce an. Am impresia că soldatul nu este o sculptură proastă chiar de loc, atâta cât pot să-mi dau seama din fotografie. Pe curând Maestre, nu-i aşa?”
Alexandru TRIFU, Geneva, e-mail, 08 11 14, 24 03 15
„Multumesc Domnule Cichirdan pentru imaginea sculpturii dumneavoasrtră (Monumentul AFDPR-Ocniţa n.n). Îmi permit să vă felicit. Personajul dumneavoastră îmi place în concepţia lui mai mult decât toate reprezentările lui Cristos de până acum din Istoria Artei, căci toţi cei in cinstea cărora aţi creat sculptura au fost şi vor rămâne OMUL în destinul lui creştinesc. Dar nu orişice om ci cel ce-şi duce CRUCEA cu demnitate, cu mândrie şi nu cu îngâmfare căci numai aşa merită să fie trăită VIAŢA. Crucea dumneavoastră...pierde materialitatea metamorfozându-se în SPIRIT.”
Alexandru Trifu, Today at 6:35 PM, 12 06 14, Geneve
„Este cel mai frumos monument din România ridicat în memoria foştilor deţinuţi politici.”
Tudor NEDELCEA, cuvânt în deschiderea Festivalului
Naţional „Vasile Militaru”, 8 iulie 2014, Ocnele Mari
„Domnule Cichirdan, ca în totdeauna îmi face o placere deosebită să vă citesc şi nu voi scăpa ocazia să dialoghez cu Dumneavoastră. Imaginile trimese ma duc cu gândul la un Paradis poate pierdut. Cel în care la începuturile noastre credeam că vom intra, al inocenţei, al Florii de piatră, Edelweis, zâne şi feţi-frumoşi. Mă refer la desenele Dumneavoastră, la poezia Dumneavoastră, la prietenul Dumneavoastră. În sculptura imaginată reprezentând pe Cristos (TOSCRIS-Ocnele Mari, 1968 n.n) eu văd altceva decât o figură. Văd universul în perfecţiunea sa, cercul, căruia, Dumneavoastră, ca şi Icar, îi bateţi la uşa misterioasă, invitând Omul să descopere Divinul. Ovalul cu a sa forma dreptunghiulara ce in imaginarul meu reprezinta poarta Cerului cu a sa încuietoare... Mare îndrazneală, suferinţa aşteptându-ne, ea fiind aceea care ne oferă şansa de a-l descoperii pe Dumnezeu.”
Alexandru TRIFU, 30 iulie 2014, Today at 1:05 PM, Geneve
„....Apreciez deasemeni rolul ingrat totuşi, ce vi l-aţi asumat cu brio, de a semăna pe brazda romanească ceea ce este autentic şi nu impostură.”
Alexandru TRIFU (Aug 2 at 2:11 PM, 2014)
„Mulţumiri. Unde puneţi condeiul, daţi viaţă. Se aprobă varianta aceasta. Doamne ajută,
Veniamin MICLE (Aug 30 at 6:57 PM, 2014. Ref Interviu cu
Micle: Întrebări la răspunsuri etapa 9.Rezultate)
„Vă mulțumesc foarte mult, pentru că aţi scris, pentru cum aţi scris, pentru că mi-aţi spus, ....sunteţi minunat, mulţumesc!”
Ioana LUPAȘCU (e.mail, 10 01 15)
„Desenelor tale tehnice le-ar sta foarte bine în ramă. Aş fi curios ce ar zice nişte copii dacă ar intra într-o expoziţie cu astfel de desene, mai precis, dacă şi-ar pune în primul rând problema ce reprezintă. Mi-a plăcut chestia cu sunt cineva. Restul articolelor vreau sa-mi dau timp a le citi pe îndelete.”
Alexandru TRIFU (e mail, 14 01 15)
„Nu mi-am dezlipit ochii de pe cartea ta (Vulturul de la Pietrari n.n). BRAVO. Am început să citesc, să citesc, să citesc ca un însetat în plin deşert, nemaisăturându-mă de apa limpede şi rece ce-mi potolea jăratecul din suflet cu gândul la netrebnicia comunistă ce încă mai continuă, la impostura aşa zişilor dizidenţi. Cinste ţie şi în felul acesta cinsteşti poporul român, având curajul să arăţi adevarata faţă a poporului român schimonosită în continuare de culţii...ce se afişează cu neruşinare dând interviuri şi scriind...cărţi subvenţionate cu banii furaţi de complicii lor, autodecretându-se reprezentanţii spiritualitaţii româneşti. Printre ei Pleşu, Liiceanu şi Patapievici. Consider cartea ta o dată în memoria poporului român. Limba folosită este cea apreciată de Herta Müller, cea facută a fi înţeleasă imediat. Ce nu spune dânsa sau poate subînţelege, înteleasă de cei cu inima...Este o carte ce o voi reciti pe îndelete şi care în mod sigur de cate ori tristeţea mă va invada o voi relua în mâini ca alinare. Apropo de vultur, el are o privire circulară ceea ce-i dă metaforic vorbind o libertate de spirit. Pagina 86, corect este Ribbentrop. Te îmbrăţişez cu drag şi pe curand. Alexandru.”
Alexandru TRIFU, Geneva, e mail 24 03 15.
„Această carte de înţelepciune contemporană structurând INTERVIUL ANULUI 2015 – VENIAMIN MICLE LA 75 DE ANI, este una dintre cele mai importante şi valoroase, cu caracter postrevoluţionar, în înnoitul efort de reîntoarcere a societăţii româneşti la valorile creştine, gândită de un sfânt părinte creştin-ecumenic, fost cursant, mulţi ani, al Universităţii Catolice din Strassbourg; şi care, nota bene, a ieşit în afara României, în 1968, cu o bursă, oferită de Guvernul Franţei, după vizita istorică a Preşedintelui Charles de Gaule, la Bucureşti. Perioadă a unei încurajatoare deschideri, în care nu se mai semnau angajamente, colaborări ş.a.
Volumul, structurat, cu încrâncenată îndrăzneală, de dl Petre Cichirdan, e o operă superioară de publicistică, dialog dramaturgic, reportaj şi istorie contemporană, cu totul remarcabil, aparţinând unui scriitor complet, manager de reviste, surprinzând o teribilă actualitate. ”
Constantin ZĂRNESCU, Cultura vâlceană, nr. 116-noiembrie 2015
„Navigând pe netul românesc iată că am aflat pe pagina dvs...www. culturaarsmundi. ro Nu mă pot abţine sa nu zic ca sunt placut surprins de calitatea articolelor de pe aceasta pagină şi vă urez cât mai mult succes!”
Ora Exacta, decembrie 15, 2015 la 9:12 am [edit] Comentarii
recente www.CulturaArsMundi.ro
„Stimate Domnule Cichirdan! va scriu ca să vă mulţumesc foarte călduros atât din partea mea cat şi a dirijorului Theo Wolters pentru cuvintele atât de frumoase şi sensibile cu care aţi descris serile muzicale la care am luat parte. Domnul Wolters, căruia i-am tradus la telefon articolul Dvs. a fost foarte impresionat de pasiunea Dvs. pentru muzica clasică şi de modul în care încurajaţi arta şi artiştii cu cronicile Dvs minunate. Astfel încât şi cei mai puţin norocoşi care nu pot lua parte la evenimentele muzicale să poată simţi puţin din atmosfera acestor concerte. De asemenea pentru noi interpreţii amintirile muzicale rămân astfel şi prin descrierile Dvs. literar-artistice. Domnul Wolters vă transmite mulţumirile sale deosebite pentru comentariile Dvs competente şi sensibile!”
Luiza BORAC Nov 22 at 6:36 PM, 2014
„Intelectual de valoare incontestabilă, apărător al istoriei şi tradiţiilor spirituale româneşti, Petre Cichirdan, editorul revistelor culturale ale Râmnicului, slujește o singură cauză: pe cea a culturii şi literaturii. Evidenţa este probată şi de semnăturile prestigioase ale unor jurnaliști, scriitori, academicieni, ale unor valoroşi profesori universitari şi cercetători înzestraţi, toate acestea împreună încercând să le scoată de sub spectrul provincialismului, şi înzestrându-le cu o aură naţională. Într-o perioadă în care totul este supus influenţei nefaste a politicului, revistele culturale vâlcene au reuşit să nu fie subordonate niciunei ideologii, doctrine sau grupări politice.”
Benone NEAGOE, fragment din prezentarea acordării premiului
UZPR pe 2015, 16 03 16, Sala ARCUB din Bucureşti, şi site
UZPR 04 04 16.
„Petre Cichirdan rămâne, prin urmare, pe lângă prozator, publicist, reporter (literar, însă şi audio-vizual, prin cunoscuta, deja, contribuţie a sa numită CulturaArs Mundi), un poet-vizionar, însemnat, dinamic, care cultivă Patria profundă, însă şi elevata Interferenţă a Artelor, într-o epocă dificilă, postrevoluţionară şi postmodernă.”
Constantin Zărnescu, articol „Petre Cichirdan şi Odiseea
sărutului”, Cultura nr 120, martie 2016
„Revista Cultura Vâlceană – valoare în cultura naţională română. Fiind în al nouălea an de activitate creativă, revista Cultura vâlceană (revistă de analiză şi informaţie culturală) este un conţinut plin de valori ce corespunde necesităţilor sociale. Conţinutul revistei cuprinde întreaga varietate de fenomene sociale ce se intersectează respectuos cu sistemul de instruire şi educaţie naţională care dezvoltă generaţia în creştere; cu dezbateri a unor probleme de interes public atât la nivel naţional, cât şi regional; cu relatări privind descri-erea istoriei şi a tradiţiilor naţionale ce vizează existenţa poporului...”
Galina Martea, „Ultima oră”, 07 august 2016
„Din fericire, domnia sa practică acel gen de ziaristică intelectuală, de gazetărie culturală şi rafinată, perfecţionată la noi de Ion Minulescu, Tudor Arghezi şi Camil Petrescu. Cartea domnului Petre Cichirdan se constituie astfel într-un demers original şi incitant în lumea brâncuşiologiei, meritând a fi citită mai ales pentru a constata diferenţele între o mentalitate filosofică, arhaică, amprentată de sacralitate, cum este cea a lui Brâncuşi, şi una modernă, puternic desacralizată, orientată spre ştiinţă, materialism şi raţiune”.
Sorin Lory BULIGA: O carte-replică la aforismele lui Brâncuşi „Spiritul 21 şi aforismele lui Brâncuşi” Ed. Intol-Press, Râmnicu Vâlcea, 2013, Cultura vâlceană, nr 127 octombrie 2016; Gorjanul, 10 10 16; Curtea de la Argeş, februarie 2017.
„Interviul anului. Arhim. Veniamin Micle. Un monah la 70 de ani” Ed. Intol Press şi Ed. Praxis, Râmnicu Vâlcea 2015... „Este o carte ce n-ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă publică, teologică mai ales, dar nici din cele ale iubitorilor de cultură şi istorie națională, indiferent din ce colț al țării.”
Constantin CUBLEȘEAN: „Pagini de istorie a
monahismului (Interviu cu Arhimandritul Veniamin
Micle, de Petre Cichirdan)”, Povestea vorbii 21, nr 3 2017.
« Ce bucurie matinală mi-ați dăruit, dle Director, prin trimiterea ,,Culturii Vâlcene'' pe oct. 2019 și înserarea în aceasta a articolului Domniei Voastre dedicat carții subsemnatului, acestuia din urmă, dar și „neamului mare Dură” cum cu multă inspirație ați găsit respectiva „sintagmă''. Vă multumesc codial și cu multă amiciție și prețuire și să vă marturisesc, totodată, că prin cele scrise v-am descoperit și ca un adevarat istoric român, și nu doar ca renumit și consacrat scriitor și jurnalist de până acum. Vă îmbrățișez, cu recunoștință și prețuire, și mă rog Domnului și Mantuitorului nostru să vă dăruiască sănatate și ani mulți. »
Părintele Ioan, Bruxelles, 01 11 19
APRECIERI
*** REF. Reviste
Mulțumim pentru urări şi pentru frumosul efort pe care îl faceți zi de zi cu aceste minunate reviste! Sărbători cu linişte şi lumină în suflet!
Adina Andrițoiu, Centrul Brâncuși
din Tg Jiu, 16 aprilie 2014
*** Reviste și Monumentul de la Ocnele Mari
Vă mulțumesc din inimă, Maestre Petre Cichirdan! Mi-ați făcut o surpriză frumosă! Minunată revista! Minunate articole! Am aflat multe lucruri interesante. Calde urări de sănătate și numai bine de la Londra, în drum spre ..acasă! Impresionant monumentul de la Ocnele Mari - unde marele poet Vasile Militaru a respirat pentru ultima oară! A fost poetul copilăriei mele și al vieții mele.
Cu stimă, Alexandru Cetățeanu din...
Amărăști! Canada (20 11 15, e-mail)
*** CULTURA vâlceană și Forum vâlcean
Cele două reviste vâlcene au o calitate remarcabilă!
Corneliu Zeană, scriitor, București (15 febr 2021)
*** Stimate domnule Petre Cichirdan,
Am vizitat site-ul dumneavoastră și mi-a plăcut. Vă felicit. Mi-ar face plăcere să colaborăm și pe viitor. Acuma lucrez la o carte intitulată „Prăbușirea mitului Securității”.
Cu respect, Corvin Lupu (08 03 2018, e-mail)
***REF. CULTURA Ars Mundi:„Concert de Paște, concert...” Your article is bookmark-worthy. I really want to read this again. It's compelling reading with a lot of well-made points that I can relate to and grasp. Thanks for the effort you put in-to this. (Articolul dvs. Este remarcabil. Chiar vreau să-l citesc pe îndelete. Este convingător, cu o mulțime de puncte bine făcute la care mă pot raporta... Vă mulțumim pentru efortul pe care l-ați depus. Trad. noastră) (Comentariu la articolul "CONCERT DE PAŞTE, CONCERT EXTRAORDINAR!" de pe www.culturaarsmundi.ro Autor: Curt Nardecchia Dublin (Email: Schilke @yahoo.com URL: http: //curtnardecchia.tk/
*** REF. CULTURA Ars Mundi: „Magnific ... Francesco...”Thanks so much for the blog article. Much thanks again. Fantastic. (Mulțumesc foarte mult pentru articol. Mulțumesc din nou. Fantastic.) (Comentariula articolul "MAGNIFIC - COLOSAL FRANCESCO IONAŞCU ÎN CONCERTUL NR.1 PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ DE DIMITRI ŞOSTAKOVICI!" de pe www.culturaarsmundi.ro Autor: Curt Nardecchia Dublin (Email: Becton@yahoo.com URL: http://curtnar dec chi a.tk/
***CULTURA vâlceană, CULTURA Ars Mundi - iunie 2013
Impresionant și impresionat!
Buna ziua D-le Cichirdan, vă scriu acest e-mail după ce v-am citit articolele de pe internet si din ziarul Cultura Vâlceană pe care mi l-ați dat după concertul de final al stagiunii filarmonicii vâlcene. Mă numesc Radu Noaghiu, am dirijat filarmonica vâlceană în ultimul concert din stagiunea aceasta și vroiam să vă felicit cu privire la ținuta și conținutul ziarului și paginii de internet culturaarsmundi.ro pe care o concepeți. Radu Noaghiu, dirijor, USA (Monday, June 24, 2013 12:12 PM)
*** Vă mulțumesc! Am fost onorat de prezența dumneavoastră la acest eveniment și doresc să vă transmit aprecierea mea deosebită cu sincere felicitări pentru realizările dumneavoastră excepționale în domeniul culturii pe care sper să am și alte ocazii de a le cu-noaște mai bine . Va urez multă sănătate și numai bine!
Cristian Ciomu, arhitect, cristianciomu@yahoo.com
(Zilele Constantin Brâncuși la Craiova Ed. IV, 2016)
*** Vă mulţumesc mult, domnule Petrescu. Este foarte frumos articolul despre Alexandru, argumentat şi bine documentat, dl. Cichirdan fiind un fin cunoscător al fenomenului muzical. Vă rog, dacă aveţi ocazia, să-i mulţumiţi din partea mea pentru generozitate şi să-i transmiteţi toate gândurile bune. M-aş bucura să-l pot cunoaşte cândva. Cu stimă,
I. Munteanu (scriitor, Craiova, ref. artic despre concertul lui Alexandru Munteanu la Filarmonică din mai 2013 publicat în Cultura vâlceană - mesaj transmis de "petrescu eugen", Friday, May 17, 2013 8:01 AM
*** Felicitări pentru siteul profesionist!
Dan Zamfirache (danzamfirache1@gmail.com, despre www.culturaarsmundi.ro, Jul 5 at 9:31 PM,2017 *** Domnule Cichirdan va felicit din tot sufletul pentru ideile din articolul dumneavoastra din editia din 28.11. 2006 a ziarului INFO PULS. Este momentul ca oamenii de valoare să pună la colț impostura ridicată la nivel de politică de stat. În toate domeniile, tinerii promovați sunt, aproape fără excepție, nonvalori, chiar daca îți îndeasă sub priviri teancuri de diplome de pe care nu s-a uscat cerneala. ... Tupeul nu le este depașit decât de infantilismul în gândire. În schimb cei care trudesc în lumea cărților și laboratoarelor sunt nevoiți să ia calea pribegiei. Mă bucur sincer că nu au dispărut din orașul nostru oamenii de valoare, care în același timp au curaj și atitudine. Cu stima Daniel GHERGHINA Administrator BD SH Rm. Vâlcea, Tel: 805.262 Mobil: 0745.046.564, Fax:0250.746.980, Tue Nov 28 11:24:43 2006, Daniel.Gherghina@hidroelectrica.ro
*** REF. CULTURA vâlceană, ianuarie, 2013
Maestre,
Prin bunăvoinţa unui prieten comun am intrat în posesia formatului electronic al revistei "Cultura vâlceană" (nr. 81, dec. 2012). Mulţumesc pentru aprecieri. La rândul meu, trebuie să precizez faptul că de la un număr la altul revista capătă o valoare tot mai mare. Ar trebui felicitată redacţia, dar ştiind al cui este meritul vă felicit pe d-voastră maestre, Petre Cichirdan şi pe Bogdan Cichirdan - cel ce se dovedeşte a fi un profesionist, un adevărat artist în machetare, grafică etc., dar care, din păcate, este ţinut în umbra unor nume care nu au nici cea mai mică contribuţie la realizarea acestei opere publicistice. În concluzie, "Cultura vâlceană" este o revistă a familiei Cichirdan (aici incluzând şi pe Simona Maria Kiss), o publicaţie de înaltă ţinută editorială. Felicitări! Eugen Petrescu (Thu Jan 17 09:23:06 2013, petrescu eugen
***REF. CULTURA vâlceană, mai, 2016
Mulțumiri și felicitări pentru acest număr, domnul Cichirdan. {Am fost plecat în Africa la niște prezentări științifice, de aceea răspund abia acum - și m-am întors ast-noapte.}
Florentin « (Florentin Smarandache@gmail.com
To:Cichirdan Petre, Jun 6 at 4:19 AM, 2016)
***REF. Articol Info Puls, 2004, Concert Francesca Canali
Gentilissimo Sig.Cichirdan,
La ringrazio molto per la sua gentilezza nello spedirmi e nello
scrivere un' articolo sul mio concerto a Rm Vâlcea. Spero che
ci saranno altre occasioni per rivederci...Grazie e tanti auguri
per tutto!
Francesca Canali Italia ("Francesca Canali" francesca.canali@hotmail.com to "Cichirdan Petre" pcichirdan@email.ro Re: article Tue Jun 22, 2004)
*** Re: Povestea vorbii 21 Nr 1/2021
Bună ziua, … plăcerea de a vă citi rămâne intactă. I-am arătat articolul lui Aurel și a fost foarte încântat, a spus că ați făcut o "analiză pertinentă" și vă mulțumește. Mailul lui este: aureliugoci @yahoo.com
Banu Gabriela
(Fri, Mar 26 at 10:32 AM, 2021)
*** Re: CULTURA vâlceană nr 171 oct. 2020
Stimate domn, am văzut articolul și sunt onorată. M-ați "ghicit" foarte bine! Mulțumesc foarte mult pentru recenzie.
Banu Gabriela, scriitor, București (Fri, Dec 4 at
12:47 PM, 2020)
***REF. Povestea vorbii 21 și CULTURA vâlceană
Va sunt recunoscător pentru excelenta cronica la Peisaje mișcate. Nu meritam atâta onoare. De asemenea și pentru recentul articol din remarcabila dumneavoastră revista de cultura. Cu caldă prietenie, George Coandă, scriitor. (Mon, Mar 22 at 9:27 AM, 2021)
*** Vă mulțumesc mult, domnule Cichirdan, pentru aprecieri și pentru cuvintele frumoase la adresa mea! Felicitări pentru revistă și mult succes în continuare!
Ilie Gorjan - scriitor USR (Today at 3:54 PM, 30 11 16)
*** Vă mulțumesc mult pentru publicarea cronicii lui Călugărițoiu referitoare la cartea mea și pentru aprecierile dumneavoastră cu privire la carte! Felicitări pentru întreg conținutul revistei! Multă sănătate! Ilie Gorjan, poet, USR (Sat, Aug 8 at 5:53 PM 2020)
*** Re: CULTURA vâlceană Nr 170
Calde felicitări pentru toate! Revista conține materiale valoroase și de bun simț. Cu urări de bine, IAPop (Ioan-Aurel Pop) Președinte Academia Română (Oct 4 at 11:58 AM, 2020)
*** Ref. CULTURA vâlceană
Buna ziua, domnule Petre Cichirdan, Director al revistei ''Cultura vâlceană''. Atașat vă trimit textul meu spre publicare în numărul următor al revistei, mult prețuită, ''Cultura vâlceană''. Cu mulțumiri cordiale anticipate și Domnul să vă țină sănătos.
Părintele Ioan, Olanda (Ion Dura) (Jul 6 at 10:54 AM, 2017)
*** Ref: CULTURA și Povestea vorbii 21
Dragă dle Cichirdan, vă scriu, cu bucurie, pentru trimiterea revistelor pdf, pentru care vă mulțumesc, cordial, și vă felicit pentru preocuparea și osteneala dv. de a le ține la un nivel atât de ridicat în ceea ce privește conținutul lor. Cu aceeași amiciție,
Părintele Ioan, Olanda (Mar 5 at 3:19 AM 2019)
*** Ref: Revista Forum vâlcean
Cât privește nr. pe martie 2020 al „Forumului vâlcean” am citit cu mult interes și folos articolul dv. „Valahia si Moldova...” și vă felicit. Și vin și cu o mărturisire - cerință - rugăminte: Nu lăsați să fie dată uitării de către autoritățile locale, îndeosebi, propunerea dv. de dublare și electrificare a căii ferate Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Sibiu. Și a nu fi uitată propunerea dv. și a deveni o realitate mă gândesc că ar fi bine să acționați astfel:...
Părintele Ioan, Olanda (
Tue, Mar 17 at 1:53 PM 2020)
*** REF. [Cultura Ars Mundi] Articol „BUCURIA IERNII”, LA FILARMONICA VÂLCEANĂ, CU IOANA MARIA LUPAŞCU ŞI FLORIN TOTAN
Vă mulțumesc tare tare mult. Sunteți o minune...
Ioana Maria Lupașcu-pianist (Oct 19 at 5:36 PM, 2016)
*** REF. Revista Cultura Ars Mundi
STIMATE DOMNULE CICHIRDAN,
Vă mulţumesc de două ori: una pentru urarea de Anul Nou şi nume; a doua pentru explicaţia tehnicii scrisului publicistic. Să fiu sincer, nu ştiam. Eee, asta înseamnă adevărata prietenie, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră. Mi-am însuşit critica. Vă mulţumesc încă o dată şi vă sunt recunoscător pentru multe lucruri făcute pentru mine...Cu deosebită consideraţie şi alese sentimente de preţuire, Nelu Părăianu, Roşiile. P.S. Interesantă propunerea cu revista Cultura Ars Mundi. Am văzut-o pe Internet. Am găsit şi celelalte reviste acolo şi le-am citit din copertă în copertă. Felicitări!
(Ion I Părăianu, scriitor-SSR, Vâlcea, Jan 6 at 9:07 PM, 2014)
*** Revista „CULTURA vâlceană”/aprilie 2014
Ai dreptate. Cred că e cel mai bun număr pe care l-a scos. Într-adevăr, merită felicitări. Să-i ţină Cel-de-Sus năravul!
Ion Soare, scriitor-USR (răspuns la o apreciere
marca Marian Pătrașcu, data: 14 mai 2014, 00:45)
*** REF CULTURA vâlceană/iunie 2016
În măsura în care este posibil, mi-aş dori să achiziţionez două exemplare din respectivul număr: unul pentru mine şi un al doilea pentru biblioteca instituţiei la care lucrez, care colecţionează materiale în/despre esperanto/esperantişti din întreaga lume. Desigur, sunt dispus să plătesc cele două exemplare şi cheltuielile de expediţie către Olanda. Vă rog să mă informaţi dacă dorinţa mea poate fi îndeplinită şi dacă da, în ce condiţii. Sincere gânduri bune (şi un week end frumos)!
Ionel Oneţ, Rotterdam, Olanda, (Ionel
, Jan 27 at 1:20 PM, 2017)
*** Ref. CULTURA vâlceană/decembrie 2015
Stimate Domnule Cichirdan,
Mi-a făcut plăcere revederea noastră de vineri, 22 ianuarie a.c., cu ocazia aniversării celor 26 de ani ai „Curierului de Vâlcea”. Mulțumesc, cu aceasta ocazie, și pentru exemplarele din revista „Cultura vâlceană”, pe care mi le-ați înmânat, unde am citit cu placere relatarea de la evenimentul din luna decembrie a anului trecut, respectiv lansarea cărții doamnei Ana Andreescu, „Minunata Aventură”.
Lilian Zamfiroiu - Ministru (Jan 25 at 4:22 PM, 2016)
*** REF. Revista CULTURA vâlceană/ iulie, 2021
FELICITĂRI pentru toată activitatea culturală desfășurată în inima Țării și în redactarea revistei CULTURA vâlceană! Cu prețuire, Livia Ciupercă, USR Filiala Iași (, Fri, Jul 16 at 7:11 AM)
*** Ref. CULTURA vâlceană/ aprilie, 2012
Am citit cu multă plăcere ultimul număr din „Cultura Vâlceană” și consider că revista ta este una din cele mai importante publicații din România actuală. Mult succes în continuare la publicarea revistei voastre. Cu drag,
Gigi și Ludmila Dumitrescu, Canada (Sunday, April
15, 2012 11:05 AM )
*** Ref. CULTURA și Povestea vorbii 21/ noiembrie 2020
La Râmnicu Vâlcea și orbii au lecturat Povestea vorbii 21. Păi, da, unde CULTURA este se află de-o așa Poveste...
Marian Ilie, scriitor (
Wed, Nov 4 at 10:50 PM, 2020)
***Ref. culturaarsmundi.ro14/05/1.pdf și CULTURA Nr 147/ mai, 2014
Accesaţi şi citiţi, n-o să vă pară rău, este un număr excelent, felicitări Petrică Cichirdan!
Marian Pătrașcu - UZPR ( Today at 12:17 AM, 2014)
*** Cum am intrat în casă, am căutat revista și am citit articolul tău. Iți mulțumesc mult, mult pentru cuvintele frumoase puse în pagină, despre mine și carte. Ai simțit exact ce am vrut eu când am scris-o. Acum sunt liniștită când știu că nu este un rebut. Îți mulțumesc din nou. Cu prețuirea pe care o meriți din plin...
Marinela Capșa, UZPR (Today at 12:50 PM, 09 sept. 2014)
*** Ref. CULTURA Ars Mundi, 18 februarie 2014, Articol CONCERT SURPRIZĂ LA FILARMONICĂ
… Vă mulțumesc foarte mult pentru tot. După Vâlcea am avut un concert foarte bun la București la Filarmonică cu Prokofiev, Simfonia a 7- a. Săptămina viitoare dirijez aici la Cape Town Mussorgsky/Ravel „Tablourile". Numai bine și sănătate. Cu drag,
Matei Corvin, dirijor, Africa de Sud (01 03 14)
*** Ref. Povestea vorbii 21 nr 3/2021, CULTURA Ars Mundi, Iulie 2021
„...Ei bine, darul nostru cel prezent/ E un crâmpei, la modul recurent -/ Confratele Petrică Cichirdan/ Purtându-ne pe urmele lui
Pann/ Iar nobilul demers cât de profund i-i/ Veţi înţelege citind şi Ars mundi/ Ca supliment la magica revistă/ Veţi fi convinşi că încă mai există/ În ţara asta, scumpa Românie/ Pentru cultură bună temelie...” Marian Ilie, scriitor ( 15 juillet 2021 14:57)
*** Fericitul bazin de cultură, religios și plin de dogoarea sufletului românesc, PLAIUL VÂLCEAN, se menține mereu în frunte, nu degeaba bat și eu norii în zbor, anual din Canada, spre într-acolo, Cu stimă, Melania Rusu Caragioiu, Canada (melania rusu Fri, Jul 16 at 2:26 , 2021)
*** Ref. Comentarii din Cotidianul (Interviu din 09 11 2013)
• Un om dintr-o bucată, cu gândire sănătoasă, credeam ca nu mai avem prin România! Să-ți dea Dumnezeu sănătate, Petre Cichirdan!!! (ion uk 17:42:20, 09 Nov 2013)
• Excepțională analiză! Dle Cichirdan, ești un geniu verbal, domnule. Expresivitatea și plasticitatea exprimării întrece limba multora dintre cei care se pretind scriitori. E drept, aici are un merit și reporterul, cunoscut pentru stilul inconfundabil cu care scrie de mulți ani în presa română. Pe scurt, am înțeles și eu, în fine, de unde vin multe dintre relele societații românești. Felicitari, Cotidianul *editat* , pentru gazduirea acestui interviu de zile mari!
(Ion Romanul 15:38:38, 09 Nov 2013)
*** Ref. CULTURA vâlceană-martie/ 2012
Dragul meu frate, ți-am citit cu mare interes această publicație; m-a impresionat consistența și dimensiunea ambitusului actului de cultură din zona Rm Vâlcii pe care-l imortalizezi în paginile acestei publicații, „cu adevărat de cultură”, și care demonstrează că Rm Vâlcea are o viață culturală efervescentă demnă de luat în seamă și datorită ție și colaboratorilor tăi pe care îi felicit! Obiectivul tău este atins; degeaba ai viață culturală în oraș dacă ea nu este susținută și imortalizată prin scris, în presă. Te felicit, sunt mândru de tine și activitatea pe care o desfășori cu mult har, spre beneficiul vâlcenilor și nu numai. Sunt sigur că cei ce ajung la această publicație de spirit, vă admiră și vă sunt recunoscători pentru efortul vostru. Cu drag și multă, multă prețuire, Modest Cichirdan, dirijor. ("Modest Cichirdan" Saturday, April 14, 2012 8:14 PM)
*** Ref. CULTURA vâlceană, decembrie 2013
Mulțumesc mult pentru cronica și scuze pentru întârzierea răspunsului. În ce fel ați dori să colaborăm? Numai bine, Natalia Colotelo-Pancec, dirijor, Spania (10 12 13, Dec 9 at 10:26 PM)
***REF. „Interferența Artelor. Critice. Muzica” și revistele culturale
Egr. dott. Petre, é stato un vero piacere conoscerLa, ma soprattutto sapere che Lei ha il mio stesso pensiero su Verdi e sslla veracità Mediterranea di questo artista Bussetano.
La ringrazio ulteriormente per avermi donato quel volume di suoi articoli, lo terrò come cosa preziosa a ricordo del bellissimo concerto realizzato il 21 gennaio in filarmonica. Aspetto di leggere i suoi articoli sulle riviste Culturali da Lei così ben curate.Con stima e rispetto, Orazio BARONELLO, dirijor, Italia (Thursday, January 24, 2013 1:44 PM, "ora.baro@tis cali.it"(Traducere: Egr. dr. Petre, a fost o adevărată plăcere să te cunosc, dar mai ales pentru că ai aceleași gânduri ca mine despre Verdi și despre veridicitatea mediteraneeană a acestui artist bussetan. Apoi îți mulțumesc pentru volumul cu articole pe care mi l-ai dăruit cu ocazia concertului din 21 ianuarie de la Filarmonică. Abia aștept să citesc articolele tale din revistele culturale atât de bine îngrijite de tine...)
*** REF. CULTURA vâlceană, martie, 2015
Gentile Petre,
grazie per le belle parole. Le emozioni che hanno rapito e assalito la Tua degna persona, sono state uguali a quelle che ho avuto io nel dirigere questo meravigliosa Messa di Haydn.
Complimenti alla scelta e a tutti Voi che avete creduto in questo bel progetto. Con grande stima e riguardo Orazio Baronello, dirijor, Italia (18-03-2015 la 1:58 pm)(Traducere: Emoțiile și trăirile, sentimentele, care te-au marcat pe tine când ai scris articolul au fost aceleași pe care le-am avut eu când am condus această minunată Liturghie de Haydn...)
*** REF. CULTURA vâlceană/ martie/ 2016
Mulțumesc pentru articol și pertinentele aprecieri. Felicitări pentru revistă! Cu stimă,
Paul I. Popescu, sculptor, Craiova (12:53 AM, 05 03 16)
*** CULTURA vâlceană, ianuarie, 2018
Felicitări pentru articolul semnat și pentru ținuta intelectuală ridicată a revistei! Radu Dusceac, profesor Colegiul Lahovari Rm Vâlcea, ( Jan 30 at 1:51 PM, 2018)
*** CULTURA vâlceană, 09.2013 și Pov. vorbii 21, 3/2021
Dragă domnule Cichirdan,
Vă mulțumesc din toată inima și din partea soției mele Liliana pentru tot ce ați editat despre Emil Ștefanescu și pentru interviu. ... Am imprimat în culori cele doua reviste, și pe a doua o să o arăt Lilianei sâmbata viitoare. Cu prietenie și cu drag,Roberto Scagno, prof. univ. Torino (10 oct. 2013)
*** CULTURA vâlceană, iulie 2013: Concert extraordinar la Râmnicu Vâlcea - Ioana Lupașcu și Florin Totan
Bună ziua domnul Cichirdan,
Vă mulțumesc din suflet pentru acest articol.
E foarte foarte frumos. Mă scuzați, dar abea am vazut acest email, fiindcă a intrat direct la spam. Mă bucur ca a fost apreciat efortul meu, al lui Ioana și al lui Florin. Eu mai mult pictez și scriu carți, de când m-am lăsat de balet. Cu compoziția e mai rar, dar iubesc muzica foarte mult, și e foarte natural pentru mine. În ultimul timp am început să fac din ce în ce mai mult cu muzica. Mai ales ca Ioana e o persoană foarte specială, cu un talent extrem de mare.
Am compus cateva chestii special dedicate pentru ea. "Anna Karenina" fiind una din piese. O sa fie ceva foarte special. Ați avut un public foarte bun în Râmnicu Vâlcea, care a apreciat forma aceasta de artă. Asta mă bucură pe mine, fiindcă câteodată mi-e frică că o să pierdem artele clasice. Eu mă preocup numai cu arte în diferite moduri, și simt că lumea se îndepărtează, și noi trebuie să le aducem aminte cât sunt de frumoase. În Vâlcea exact asta s-a întâmplat. Bravo!!!! Am scris în Românește, dar eu am plecat din România în 1978, la 10 ani. Asa că mă scuzați dacă nu mă exprim așa de bine. Din nou, vă mulțumesc. Cu stimă, Sergiu Pobereznic. Anglia (,Tuesday, September 10, 2013 10:25 AM) (www.sergiupobereznic.com)
*** REF: CULTURA vâlceană nr 165 aprilie 2020
Un articol impecabil care mă emoționează! Felicitări pentru tot ce realizați! O să trimit și către Diana și Gabriel, vă mulțumesc și în numele lor! Cu respect! Simona Elena Tacu, pictor ( Fri, May 8 at 11:17 AM, 2020)
*** Ref. Cronica de teatru - Teatrul Evreiesc de Stat
Vă mulțumim pentru cronica spectacolului FRAU HESS ȘI GRĂDINILE EI. Ne bucurăm ca va plăcut. Avem plăcerea să vă invităm și la spectacolele noastre din București, oricând
veți fi aici. Cu deosebită considerație, Edith Negulici, secretar literar Teatrul Evreiesc de Stat (Today at 8:41 AM, 20 11 2015)
*** Ref. Cronica de teatru - Teatrul Național din Craiova
Vă mulțumim pentru că ne-ați trimis gândurile dumneavoastră și ne bucurăm că spectacolul nostru vi le-a provocat. Vă așteptăm oricând cu plăcere la spectacolele noastre, la Craiova și vă informăm că pe data de 5 decembrie a.c. vom avea două premiere, una la sala mică, la ora 17, cu piesa «Sfârșit», dramatizare de Oana Hodade, după proza lui Florin Lăzărescu și una la sala mare, la ora 19, cu piesa Pescarusul de Cehov, în regia lui Yannis Paraskevopoulos (Grecia). Cu stimă, Mircea Corneșteanu, Director General Teatrul Național Craiova (Today at 3:27 PM, 21 11 15)
*** Ref. CULTURA Ars Mundi
Felicitări! Am văzut în „CULTURA Ars mundi". Sunteţi monumental. Spre a veni în sprijinul realizării Istoriei Tiparului, am intrat şi eu în şfung. Vă mai trimit 2 părţi, urmând şi altele, dacă intenţionaţi să publicaţi în fiecare din cele trei reviste, să nu fim în criză de material. Doamne ajută! Arhim. Veniamin Micle - Mănăstirea Bistrița - Vâlcea (Today at 5:20 PM, 5 02 16)
*** Ref. CULTURA vâlceană, iunie, 2013
Dragă Simion - Petre,
Ce nume de Apostol pentru literatura română vâlceană şi naţionlă. Cu siguranţă sunteţi un trimis, un sol, venit de undeva din înalturi. Şi asta o spun, nu pentru că aţi publicat cronica mea literară şi fotografiile cărţilor şi revistelor tipărite la tipografia editurii mele ,,Gens Latina", nu pentru că eu sunt directorul general al unei reviste lunare de cultură care, iată, în pofida tuturor vicisitudinilor timpului va împlini 80 de ani, nu, ci pentru simplu fapt că de mult nu am mai citit, o revistă atât de bine asortată şi aşezată între tradiţie şi modernism, ca şi ,,Gând Românesc." Vă felicit din toată inima şi asta aş fi făcut-o chiar dacă nu aţi fi publicat nimic scris de mine. Am citit revista dvs cu câţiva ani în urmă, de atunci până acuma, observ o maturizare aproape completă. Poate sta alături de alte reviste din ţară. Vă felicit din toată inima şi vă doresc o viaţă cât mai lungă. Abia acuma am descoperit adevărata cultură care se face la Râmnicu Vâlcea prin publicaţii le dvs şi ale scriitorului Ioan Barbu.Virgil Serbu Cisteianu (01 07 2013)
*** Ref. CULTURA Ars Mundi
Hello friends, pleasant paragraph and pleasant arguments commented here, I am actually enjoying by these. Daily SMS Collection.. (WordPress Dec 22 at 12:04 AM)
(Google traduction: Bună ziua prieteni, articole plăcute şi bine argumentate comentate aici, mă bucur să văd toate acestea.)
*** REF. CULTURA vâlceană, iulie, 2015
Dragă Domnule Petre Cichirdan,
Am primit revista „Cultura Vâlceană” și am citit cu plăcere și mult interes materiale realmente valoroase, demne a figura în orice publicație culturală de mare circuit. Vă mulțumesc din suflet pentru recenzia „Lythiadei” și reportajul „Memorialului Pr.D. Bălașa”, o adevărată oglindă „venețiană” a întâlnirii de suflet din 30 iulie (V-aș cere permisiunea de a o reproduce în „Portal-MĂIASTRA”, nr. 4/2015, care va apărea de Sfintele Sărbători de Crăciun. Constat, iarăși, că aveți la Vâlcea o viață culturală intensă și vă felicit pentru strădania de a oferi, prin coloanele publicației Dvs., o imagine atotcuprinzătoare a acestor evenimente. Sper să ne vedem în toamna aceasta la o „Brâncușiană” târgujiană.
Vă doresc mult bine, multă sănătate și împlinirea a toate cele dorite. Cu prietenie și deosebită prețuire,
Zenovie Cârlugea, scriitor, Tg.-Jiu (Sep 2 at 5:26 PM, 2015)
*** Scrisul Românesc, ian. 2017
Coautorul volumului TIPARUL BISERICESC LA ROMÂNI este directorul energic al revistelor vâlcene „Povestea Vorbei”, „Forum” şi „Cultura vâlceană”, publicând 14 fragmente din această carte în paginile acestor periodice. Fost sculptor „cu programare numerică” la Fabrica de Avioane Craiova, publicist, prozator, artist plastic – dl. Petre Cichirdan este interesat, în întrebările sale, şi de soarta viitoare a „Galaxiei Gutenberg”: „Va pune capăt calculatorul erei tiparului?, va înghiţi tiparul?”
Volumul poate fi, astfel, citit ca un roman în dialoguri, asemeni „Dialogurilor cu Leuco”, de Cezare Pavese.
Constantin Zărnescu, scriitor, USR, Cluj Napoca; Scrisul Românesc nr.1 (161) ian. 2017 „Tiparul bisericesc la români”
*** REF. CULTURA ARS MUNDI, 17 mai 2021
Felicitări!, Domnule Petre Cichirdan, pentru cronică! În sfârşit, citesc opiniile unui cronicar adevărat, bun cunoscător al repertoriului, şi istoriei, muzicii simfonice, la un nivel superior şi universal valabil. Păcat că: instituţiile de cultură ale statului român şi alte structuri administrative, locale, care sunt înfiinţate, tocmai pentru a susţine şi a organiza (uneori, destul de rar, şi, mai ales, în ultimul timp!), diverse activităţi culturale, nu au înţeles, încă, cu ce se ocupă revistele publicate de ani de zile de Petre Cichirdan. El salvează, atât cât se mai poate salva astăzi memoria culturală a Râmnicului. Un astfel de demers onorabil, ar trebui finanţat şi susţin, total, de Statul Român şi, implicit, de toate instituţiile locale care au acest rol, nobil, de a administra cultura. Oare, de atâţia ani, ce îi împiedică să o şi facă, să devină o realitate, nu doar o mediocră formalitate, nu doar o veşnică propagandă ieftină, etc.??? Punct!
Lucian Ion Marin, publicist, May 17, 2021, comentariu la articolul publicat pe Cultura Ars Mundi: „Faure și Mo-zart la Filarmonica din Râmnicu Vâlcea”
*** REF. CULTURA ARS MUNDI, 3 ianuarie 2021
Citesc această cronică și constat că ne-am situat pe lungimi de undă extrem de apropiate, autorul și comentatorul. Ca să scrii o asemenea cronică trebuie să ai sufletul deschis, trebuie să lași la o parte formulările cerebrale și să simți ceea ce citești Cu Sufletul.
Felicitări, domnule Cickirdan. Dacă subliniezi că avem nevoie de o asemenea poezie, rostesc și eu că avem nevoie de asemenea comentatori. Mulțumesc.Adrian Munteanu, poet, Brașov (Comentariu la articolul «Adrian Munteanu: „Paingul orb”»
*** REF. ARENA LITERARĂ, Anul VI, nr 23/2021
Autorul ştie tot despre Râmnicu Vâlcea, şi se documentează încă, fiind chiar mai mult decât un istoric şi un enciclopedist al spaţiului identitar. D. Petre Cichirdan este îndrăgostit şi pasionat de Râmnicu Vâlcea aşa cum a fost posedat de Bucureşti, în urmă cu câteva decenii prozatorul Petru Popescu înainte de a se pierde în imensitatea Statelor Unite ale Americii. Nu numai harta diversifică rezoluţia, caracterul, ci şi diversele medii sociale generate de comu-nităţile umane. D. Cichirdan scrie cursiv, elaborează firesc ca toţi cei care performează automatismele cotidiene ale scrisului. Și știe să mânuiască un număr impresionant de personaje dintr-o foarte diversificată tipologie prin care realizează o credibilă reprezentare morală a contemporaneităţii.
Alexandru Goci, scriitor și critic literar: « Istoria şi enciclopedia unui oraş. Petre Cichirdan – Apocalipsa după 2000: oraşul de carton (roman epistolar), Ed. Intol-Press, Râmnicu Vâlcea, 2021»
*** REF. OBSERVATORUL Toronto, 27 mai 2021
Iatã de ce romanul „Orașul de carton” al domnului Cichirdan este un roman mare și profund, pentru cã dincolo de epistolele minunat alese și dincolo de bucãțile de puzzle minunat scrise de el,vezi proiectate pe cerul istorie noastre Marile Adevãruri.
Dar dacã romanul are acest Titlu care te trimite la substanța, la rãdãcina lumii pe care o construiește, se numește „Orașul de carton”, romanul este în realitate un „Oraș de piatrã”. Adicã un romana alcãtuit cu științã, cu instinct bun, bine scris, având temelia de piatrã, substanțã bogatã, frumusețe esteticã, fãcut ca sã dureze, pentru cã el chiar este un Burg de piatrã, medieval și modern totodatã. Dupã lectura cãrții noi afirmãm franc, dacã domnul Petre Cichirdan mai dã douã trei romane ca acesta, el rãmâne acolo sus, lângã Marin Preda și Eugen Barbu.Ștefan Dumitrescu, scriitor, membru USR: « Petre Cichirdan; „Orasul de carton" (Cronicã de întâmpinare) »
***REF. CULTURA ARS MUNDI, 14 02 21
Felicitări atât autorului articolului cât și Domnului Cichirdan pentru întreaga creație artistică dar și pentru atitudinea civică demnă și pentru personalitatea sa puternică cu care formează caractere. Drumul consolidat de dânsul în publicistica vâlceană este un drum nemuritor.
Dinica Cristian Ovidiu, poet, membru UZPR, February 14, 2021, comentariu la articolul lui Ștefan Dumitrescu « Petre Cichirdan; „Orasul de carton" (Cronicã de întâmpinare) »
*** REF. CULTURA ARS MUNDI, 06 aprilie 2022
Romanul „Cartea cărții și cartea vieții raiul este aici pe pământ”, Noua Biblie umană, se scrie de la sine din Dialogul dintre personajul principal al cărții, Toschris (personajul nostru central din opera sculpturală, Toschris), și Biblie, versetele Biblice, personajele versetelor biblice care sunt al Doilea personaj central.
Ne-am aplecat studiindu-l, din punct de vedere psihologic, asupra personajului Toschris. Și aici autorul realizează o inovație, o sinteză de proporții, profundă și vastă în același timp. Toschris este de fapt creatorul din spatele Creatorului, sau din adâncul Lui. Este Prometeu, este Sfera, este Oul, este Orfeu, este Cercetătorul care a contribuit de-a lungul istoriei la progresul Omului. Este autorul, adică omul zilelor noastre, al mileniului III. Este ochi, Creier și Gură în același timp. Ei bine, acest Personaj foarte complex, profund, care reprezintă Omul, Specia umană intră pe parcursul istoriei în dialog (și-n monolog) cu versete Bibliei. Și va vorbi cu ele (vorbind în același timp și cu sine) toată cartea, recreând o nouă Biblie, născută din trecerea prin sufletul și conștiința autorului.
Ștefan Dumitrescu, scriitor-membru USR: „CARTEA CĂRȚILOR & CARTEA VIEȚII. RAIUL ESTE AICI PE PĂMÂNT (roman in versete)”
*** REF. NAȚIUNEA, 21 febr. 2021
Tehnica autorului e proustiană, fiindcă autorul este un visător consecvent, asta o dovedește și ultimul text din această carte, care își inventează calitativ orașul și societatea visată. Citind cartea scriitorului Petre Cichirdan mi-am adus aminte de „stropul de înțe-lepciune” al filozofului și scriitorului elvețian Frederic - Henri Amiel care spunea: „Să avem de partea noastră adevărul, iată secretul elocinței și al virtuții, iată autoritatea morală. E cea mai înaltă maximă a artei și a vieții”. Lucruri, fapte și idei ce se potrivesc ca o mânușă acestei cărți iar autorului precum „mantaua” lui Gogol.
Al Florin Țene, scriitor: « Romanul epistolar al scriitorului Petre Cichirdan formă de a oglindi realitatea unui oraș de „Carton“ »
*** REF. ANTARES, nr.279-280-281/ iulie-august-septembrie, Anul,XIII,p.7.
„Apocalipsa după 2000. Orașul de carton” este un roman doar în intenția lui Petre Cichirdan, definindu-se, în realitate, mai mult ca „memoriu”, un document de conștiință, adresat autorităților/factorilor de decizie și conștiinței publice, având ca scop salvarea orașului Râmnicu Vâlcea și a culturii din această parte de țară. Este lupta lui Petre Cichirdan pentru istoria culturii locale. Dincolo de excesul de informație, fastidioasă, uneori, irelevantă adesea, cartea reține prin patosul autorului, încredințat de importanța demersului cultural, prin care se scrie istoria unui loc, demers care-l înveșnicește.
Ana Dobre, critic literar: Pledoarie pentru istoria culturală locală, Antares, nr.279-280-281/ iulie-august-septembrie, Anul XXIII, p.7.
*** Scrisul Românesc, nr 3 (123) martie 2022
Arborescent, stufos, baroc, cu titlul „Raiul este aici, pe pământ. Cartea vieții & Cartea Cărților”, se structurează, etajat, „din versete”, în chip dinamic și prolix. Romancierul preia, precum perpetuare a unor „reguli”, „porunci”, „precepte”, tot ceea ce au produs, civilizațiile, în istoria universală. Iată-l, cel dintâi, pe Isaia: „El (Dumnezeu) va hotărî, între un mare număr de popoare, ca săbiile (oștirilor) lor să se transforme în cosoare!”... Iar brazda, spune cu nădejde și bucurie, un mare poet român, fost călugăr, Tudor Arghezi: „brazda să se transforme-n călimară!...”
Constantin Zărnescu, scriitor USR, Cluj Napoca - din articolul „Un roman vizionar: Raiul este aici pe pământ”
*** CULTURA ARS MUNDI, 27 febr. 2021
Cartea ta, ca o spovedanie sinceră, este cuceritoare! Ea te respiră prin toate filele. Oricâte măști ți-ai pune și ne-ai pune, celor din dialogul cu tine, nu te poți ascunde. Ai aflat desigur că scoaterea din as-cundere, după cum spunea Heidegger, înseamnă ființare, adică spirit viu al adevărului… Mulțumiri pentru darul tău, Petre!
Mihai Sporiș, publicist, membru UZPR, fragment din articolul „Metamorforizarea orașului...”
*** CULTURA ARS MUNDI, 12 ian. 2022
Atâtea revoluții (schimbări de sensuri), de dumnezei/religii (idoli/toteme!), damnări și reabilitări, distrugeri și reconstrucții, imperii înfloritoare și ruine, porunci și legi drepte, dar și blesteme, trădări, adevăruri cosmetizate, și minciuni corecte politic, și câte experiențe remarcabile nu își oferă sinteza... descifrării setului de parametri, pentru evaluarea prezentului. Cu ochii minții pe trecut, vede ușor derapajele prezentului. O face pentru că are instrumentele omului de știință, are experința făptuitorului ce trudește, și știe să prețuiască munca, este chiar el lovit de legile proaste ale întretimpului (care favorizează impostura, condamnă cunoașterea, uzurpă elitele autentice, favorizează lichelismul politic!). Constată o lume în dezechilibru, între din ce mai puținii inițiați autentici, și o masă din ce în ce mai mare-a celor ignoranți, manipulată și terorizată prin frica pentru ziua de mâine. Autorul devine, fără inhibiție, purtător de cuvânt asupra celor constatate și înțelese și ni le pune la dispoziție să ne lămurim, punându-ne în situația propriei evaluări.
Mihai Sporiș, publicist, membru UZPR, fragment din articolul „TOSCHRIS ne recitește ... Cartea Vieții”
RECOMANDARE
Subsemnatul Constantin Zărnescu, scriitor şi jurnalist, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, recomand cu toată consideraţia, ca domnul Petre Cichirdan, autor de poezii, traduceri, editoriale, anchete, note şi alte variate articole şi reportaje publicistice; (iar nu în ultimul rând, autor de grafică publicitară, pictură, sculptură) să fie examinat şi primit printre membri prestigioasei noastre bresle profesionale: Uniunea Scriitorilor.
Dl. Petre Cichirdan s-a născut la 21 februarie 1951, la Râmnicu Vâlcea, din părinţi bucovineni. A terminat şcoala primară şi ciclul doi, în cartierul „Cetăţuia”, iar Liceul „Vasile Roaită” (azi Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”) între anii 1964-1970. În această epocă a copilăriei studiase violoncelul în particular, cu renumitul muzicolog şi pedagog Leca Morariu; pictura, în vacanţele de vară, cu Victor Gaga, din Timişoara, iar în timpul studenţiei, la Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Tehnologie de Construcţii de Maşini (Institutul Politehnic Bucureşti), a fost asistent audient în atelierul de sculptură din Pangratti ale primului sculptor-tehnolog , român, Constantin Lucaci.
Din 1977, dl. Petre Cichirdan a lucrat în cadrul Fabricii de Aeronave din Craiova, inovând ca inginer tehnolog, primele creaţii sculpturale cibernetice, graţie proiectării asistate pe calculator, sculpturi recunoscute în expoziţii judeţene şi republicane (anii 1978-1989).
Dl. Petre Cichirdan a scris, încă din viaţa de elev, poezie, a condus Cenaclul Artelor, din cadrul Societăţii Literare „Anton Pann”, a frecventat cenaclul particular al viitorului publicist Constantin Poenaru şi s-a format din plin în numele acelei concepţii de sinteză şi interferenţă a artelor, specifică sfârşitului de secol XX.
Poetul Petre Cichirdan a debutat cu volumul „Transfigurări”, la Editura Intol Press, 2008, adunând şi structurând tot ceea ce i-a fost cenzurat şi respins, din motive politice, în vremea şcolii şi studenţiei. Atmosfera poemelor e stranie (suprarealistă), astfel încât îl restituie şi îl reinclud pe autor printre reprezentanţii acelei generaţii 70, impetuoasă şi valoroasă, de la N. Prelipceanu, Gabriel Chifu, Florea Miu, Felix Sima şi George Ţărnea, la cele „nouăzeciste” şi „milenariste” de astăzi. A urmat volumul „Caietul gri”, Ed. Intol Press, intitulat şi „Poezie `70. Desene `70”, care amplifică viziunea proteiformă a creaţiei lui Petre Cichirdan, caracterul sinestezic al simbolurilor şi metaforelor: poezie-desen-pictură (ut pictura poesis); poezia şi desenul devenite text: melanj literar-muzical-pictural, sculptural, ş.a.m.d.
Cele mai înalte realizări, însă, în domeniul acesta al polifoniei şi variaţiunilor expresive sunt, în cazul operei d-lui Petre Cichirdan, poemele din volumul „Carmine”, Ed. Intol Press, 2008. Sunt structurate aici „poeme libere”, compatibile cu „starea medievală şi contemporană”; în partea a II-a: traducerea poemelor din sec. XII, care au constituit fondul poetic al oratoriului „Carmina Burana”, de Carl Orf, iar în final o viziune cromatică, grafică şi pictură pe sticlă a „Carminei Burana”, 24 de desene şi 24 de tablouri, surprinzătoare şi remarcabile, expuse la Muzeul de Artă al Transilvaniei în anul 2003, timp de 2 luni şi bucurându-se de un înalt succes.
Carminele noi ale lui Petre Cichirdan se structurează ca briliante variaţiun ale celor vechi: literare, grafice şi plastice, însă şi ca echivalenţe (traduceri), adică o viziune completă. Concepţia este originală şi devine, prin interferenţele artistice, sinestezică, sintezică şi sinergică. Simbolurile, chiar metaforele sunt vizualizate, înveşmântate şi croite în varii unghiuri, deschideri şi sensuri. Teme, precum „fortuna labilis”, „carpae diem”, „vanitas vanitatum”, evoluează în paralel cu rezultate de excepţie: literare şi plastice. Ne dăm seama cu uşurinţă de acea proteiformă vitalitate şi complexitate - istorică, poetică, şi iată în sec, XX şi XXI, muzicală şi plastică, postmodernă.
A patra carte a poetului, pictorului şi publicistului Petre Cichirdan se numeşte „Constantin Zorlescu, viaţa şi opera sa”, un volum de istoria artei, scris împreună cu dl. Mihai Sporiş, în care se propune un sculptor al celei mai puternice tradiţii româneşti (şi totodată brâncuşiene), aceea a lemnului carpatic (a civilizaţiei carpatice).
Dl. Petre Cichirdan este şi membru al Societăţii Inventatorilor din România, încă din 1990. Scrie publicistică, istorie şi critică plastică şi muzicală. A amplasat, la staţiunea Ocnele Mari o valoroasă operă sculpturală, examinată de Comisia Monumentelor Istorice şi de Uniunea Artiştilor Plastici, omagiind eroismul şi memoria deţinuţilor politici anticomunişti. Sculptura, monumentală, de parc, a fost turnată în municipiul Craiova. Urmează altă sculptură, pentru Râmnicu Vâlcea, tot în memoria deţinuţilor politici anticomunişti.
De asemenea, dl Petre Cichirdan face parte din conducerea Forumului Cultural al Râmnicului şi este redactor şef la revista „Povestea vorbei” şi, din 2007, director al revistei „Cultura vâlceană”, editată cu sprijinul financiar al Consiliului Local Râmnicu Vâlcea. Este un scriitor şi publicist - manager, un cunoscător şi creator de artă complet şi care stăpâneşte cu strălucire şi tehnica imprimeriei digitale.
Din 1909, toamna, la rugămintea şi propunerea noastră, orchestra studenţească şi corul „Antifonia”, ale Conservatorului Cluj - Napoca au preluat, pentru scenă şi spectacole, cu public oratoriul Carmina Burana, în traducerea poetului Petre Cichirdan. I s-a recunoscut, astfel, talentul său, sinestezia şi polivalenţa multiplă, proteiformă - poezie, muzică, desen, pictură, sculptură, arta traducerii - viziuni ale unui spirit îndrăzneţ artistic.
Recomand, prin urmare, cu toată căldura şi consideraţia ca domnul Petre Cichirdan să fie examinat şi primit, cu depline drepturi şi îndatoriri, printre membri prestigiasei noastre bresle profesionale: Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Oltenia).
19 ianuarie 2010, Filiala Transilvania a Uniunii Scriitorilor
Constantin Zărnescu
RECOMANDARE
Subsemnatul Felix Sima, membru al Uniunii Scriitorilor din România, recomand spre primire în rândul membrilor Uniunii Scriitorilor pe autorul Simion Petre Cichirdan. Dumnealui este un creator încă din prima tinereţe, când publica în reviste proprii, scrise de mână, apoi în revistele şcolare şi extraşcolare, locale şi regionale, fiind remarcat de personalităţile timpului, interferenţa artelor relizând-o încă de pe atunci (cu Leca Morariu a luat lecţii de violoncel, cu maestrul Constantin Lucaci luând lecţii şi muncind în atelierul de sculptură ala cestuia din str. Emil Pangratti).
După 1990 s-a preocupat şi a publicat reportaje, cronici de teatru, cronici muzicale, cronici la cărţile mari ale literaturii române şi străine, portrete ale unor personalităţi ca Cella Delavrancea, preot Dumitru Bălaşa, compozitorul Iancu Dumitrescu - iar acestea vor fi publicate, în curând, într-un volum ce va avea rezonanţă.
În cărţile publicate până în prezent - creaţie proprie, originale: „Transfigurări”, „Caietul gri” şi „Carmine”, şi în albumul omagial „Constantin Zorlescu” - aduce dovezile talentului său inconfundabil, noi putând, astfel, călători cu autorul, prin impresioananta şi infinita lume a văz utelor şi a nevăzutelor.
Recomand primirea sa în rândul membrilor Uniunii Scriitorilor din România.
19 ianuarie 2010,
Felix Sima
RECOMANDARE
Subsemnatul Ion Soare, membru din anul 2003 al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Piteşti, îl recomand pe domnul Petre Cichirdan ca să fie primit în rândurile membrilor USR, pentru următoarele motive:
- domnul Petre Cichirdan a avut încă din anii liceului pasiunea scrisului pe când frecventa cenaclul „I.L. Caragiale” (de pe lângă Casa de Cultură Râmnicu Vâlcea), condus de scriitorul şi lingvistul prof. Traian Cantemir;
- personalitate creativă polivalentă, el a manifestat aptitudini aproape egale în artele plastice, muzică şi poezie, fără a se lăsa acaparat de nicuna dintre ele. După ani mai mulţi de experienţă şi căutări, a găsit o formulă originală, atât ca temă cât şi ca expresie, în primul volum de versuri „Carmine”, plecând de la cunoscuta „Carmina burana”, pe care o redă în original (latineşte), însoţind-o de o traducere personală, dar şi de alte versuri. Volumul este ilustrat cu talent decătre artistul plastic cu acelaşi nume, acest sincretism îl particularizează pe autor, conferind cărţii atractivitate.
- Cel de-al doilea volum, „Transfigurări”, este scris în manieră suprarealistă, reproducând texte dintr-o perioadă revolută, ca şi ultimul „Caietul gri”, ambele fiind ilustrate inspirat şi dovedind apetenţa poetului pentru poezia modernă;
- Petre Cichirdan este şi un publicist laborois prolific, foarte atent la manifestările creativ-literare ale judeţului. De altfel, domnia sa este redactor şef la două publicaţii cultural-literare: „povestea vorbei” - serie nouă şi „Cultura vâlceană” prin care face eforturi lăudabile, nu numai pentru reflectarea corespunzătoare a vieţii literare, ci şi pentru calitatea acesteia, ca şi a sa personală.
Consider că domnul Petre Cichirdan merită să fie primit în Uniunea Scriitorilor, care ar fi astfel întărită, nu numai numeric.
Ion Soare
RECOMANDARE
PENTRU PRIMIREA ÎN UNIUNEA SCRIITORILOR A DOMNULUI
PETRE CICHIRDAN
Dacă nu l-aş cunoaşte ca Om, dacă nu am vorbi la telefon şi nu am comunica pe internet dacă nu i-aş cunoaşte o mare parte din operă aş crede că omul acesta, nici nu există. Domnul Petre Cichirdan este o personalitate complexă, dispunând de o energie colosală, făcând lucruri extraordinare în cultură, în domeniul literaturii, al artei plastice, picturii şi sculpturii, al muzicii, ca slujitor al literaturii, al semenilor săi întru creaţie.
Am mai văzut scriitori totali, (şi dl Cichirdan este un scriitor total, căci are lucrări de poezie, de proză, de critică literară, de dramaturgie), a căror creaţie acoperă toate genurile literare, dar scriitori care să fie şi pictor şi sculptor şi muzician, talentat fiind în aceste domenii nu am mai văzut.
Cum eu îl recomand pentru intrarea în Uniunea Scriitorilor (Filiala Craiova) mă voi opri doar asupra Scriitorului şi asupra Slujitorului culturii, a slujitorului literaturii..
Am citit până acum următoarele cărţi de literatură semnate de dl. Petre Cichirdan :
1. volumele de poezie, „Transfigurări” „Caietul gri” „Carmine”, „Poezie stare de veghe”,
2. volumele de proză „Oglinda-roman open”, Secolul XXI. Un cetăţean între milenii”,
3. volumele de critică : „ Interfaţa Artelor. Critice. Arta plastică”, „Interfaţa Artelor. Critice. Muzica”, „ Interfaţa Artelor. Critice. Literatura”. După lectura acestor cărţi afirmăm că suntem impresionaţi, foarte impresionaţi de cultura domnului Cichirdan, de sensibilitatea lui artistica, profundă, complexă, care acoperă întreaga arie a fenomenului estetic, întreaga suprafaţă a receptării inefabilului, a poeticului, a muzicalităţii din universul uman.
Afirmăm, fără să greşim, că domnul Cichirdan este un poet, un prozator, un critic literar de interfaţă în universul artistic, în literatura română. El vine în poezia şi în proza românească, „din toate direcţiile”, ca să folosim această expresie, cu o bogăţie enormă de mijloace artistice, făcând conexiuni uimitoare în toate planurile craţiei, conexiuni care vin din spaţiul tuturor artelor.
Poezia şi proza lui sunt de o noutate evidentă, care îţi încântă toate simţurile estetice, pe cât de plastice şi muzicale, pe atât de veridice. Prin creaţia sa literară Petre Cichirdan măreşte limitele spaţiului artistic, îmbogăţeşte literatura, ne deschide şi ne formează noi structuri perceptive.
Am putea să continuăm pe pagini întregi să vorbim despre scriitorul Petre Cichirdan, cel care face figură aparte în literatura română, pe care o îmbogăţeşte cum puţini au făcut-o
Dacă sunt oripilat de scriitorul român invidios, egoist, găşcar, şi majoritatea colegilor din breasla noastră sunt aşa, la Petre Cichirdan m-a impresionat generozitatea, hărnicia dăruirea, „priceperea” cu care îi slujeşte pe semenii săi întru creaţie, promovându-le scrierile, scriind despre ei, prezentându-i astfel publicului, încurajându-i, adunându-i, făcându-i să se cunoască între ei. Toate aceasta făcând ca bogăţia culturii vâlcene şi a culturii naţionale să sporească. Omul acesta a înfiinţat la reviste literare, la Grupuri artistice că numele lor nu mi-ar încăpea pe o pagină. În revistele care apar prin truda domnului Cichirdan cultura vâlceană se reflectă în toată bogăţia şi profunzimea sa. Aproape că nimic nu rămâne pe dinafară, ca să fie dat uitării.
Amintesc doare câteva din publicaţiile culturale care apar prin dăruirea domnului Petre Cichirdan, „Forum”, « Seniorii », „Povestea Vorbei”, « Povestea vorbii 21 », „Cultura vâlceană”, şi iată, nu în cele din urmă această revistă on line “Cultura Ars Mundi”...
Toate acestea ne fac să îl recomandăm cu căldură şi cu insistenţă Filialei Uniunii Scriitorilor din Craiova, pentru a fi primit în Uniunea Scriitorilor, pe domnul Petre Cichirdan, subliniind că Omul acesta a făcut pentru cultură enorm, şi că intrarea lui în breasla noastră înseamnă un mare câştig.
Ştefan Dumitrescu,
membru al Uniunii Scriitorilor, Asociaţi Scriitorilor din Bucureşti, Secţia Dramaturgie
05 03 14